Accidentul vascular cerebral (AVC) este o întrerupere a alimentării creierului cu sânge și oxigen, fie ca urmare a blocării unui vas cu un cheag de sânge, fie a ruperii unui vas. Când se întâmplă acest lucru, o parte a creierului nu mai primește sângele și oxigenul de care are nevoie, și ca urmare celulele acestuia încep să moară. Sunt mulți factori ce pot fi responsabili pentru un AVC, tensiunea ridicată fiind unul dintre cei mai importanți. Foarte important este să recunoaștem cât mai repede semnele de accident vascular, pentru că intervenția rapidă scade riscul de complicații.
Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, citat de Medical News Today, anticipează că până în 2050 numărul deceselor cauzate de accidentul vascular cerebral ar putea crește cu 50%, în special în rândul tinerilor. Multe accidente vasculare cerebrale pot fi prevenite prin modificări ale stilului de viață, atrag atenția medicii.
Cum se produce un AVC ischemic și unul hemoragic
Exista trei tipuri de accident vascular, însă două dintre ele sunt principale: accidentul vascular ischemic – cauzat de blocarea unui vas cu un cheag de sânge – și accident vascular hemoragic, cauzat de ruperea unui vas de sange. Cel de-al treilea tip este accidentul vascular tranzitoriu, care are loc atunci când sângele circulă pentru o perioadă scurtă de timp în mod neadecvat către o parte a creierului, după care își reia fluxul normal. Deși riscul de paralizie sau deces este foarte mic în cazul accidentului vascular tranzitoriu, totuși este importantă adresarea de urgență la medic deoarece există un risc foarte mare de producere, în viitor, a unui accident vascular cerebral ischemic.
Accidentul vascular cerebral ischemic, cauzat de blocarea unui vas de sânge, este cel mai frecvent întâlnit. Există două moduri în care acest lucru se poate întâmpla: cheagul s-a format în altă parte a corpului dar blochează un vas de sange din creier (AVC embolic) sau se formează chiar într-un vas de sânge din creier (AVC trombotic).
Accidentul vascular cerebral hemoragic este cel mai grav tip de AVC, afectând țesuturile din jur și având un risc foarte ridicat de deces. Apare atunci când se rupe o arteră cerebrală sau un anevrism - anevrismul fiind o dilatație în formă de sac a unui vas de sânge – sau poate fi consecința unor malformații arterio-venoase.
Care sunt factorii de risc
Chiar dacă un accident vascular cerebral poate surveni la orice vârstă, riscul este mai mare pe masură ce o persoană îmbătrânește, acesta dublându-se la fiecare zece ani după vârsta de 55 de ani. Dar nu este vârsta singurul factor de risc, ci doar unul dintre cei asupra cărora nu se poate interveni.
Cel mai mare și mai important factor de risc este hipertensiunea arterială. Netratată, aceasta este și cea mai frecventă cauză de accident vascular cerebral. Potrivit Smartliving.ro, mai multe studii au arătat că unele bacterii benefice din intestin (probiotice) cum sunt Lactobacillus spp. și Bifidobacterium spp. din lactatele fermentate, pot reduce tensiunea arterială.
Un sfert din accidentele vasculare cerebrale la persoanele în vârstă sunt cauzate de afecțiunile cardiace (insuficiență cardiacă, defecte ale valvelor cardiace, infecții cardiace, fibrilație atrială etc), astfel că acestea reprezintă un alt important factor de risc.
De asemenea, diabetul, care afectează vasele de sânge, crește și el riscul producerii unui AVC. Expuse riscului de a suferi un accident vascular cerebral mai sunt persoanele supraponderale/obeze și fumătorii. Inclusiv unele medicamente pot crește riscul de AVC, de exemplu chiar cele care sunt administrate pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge, pentru că îl subțiază și pot duce uneori la un AVC hemoragic.
Și terapia hormonală utilizată în menopauză sau estrogenul din pilulele contraceptive cresc riscul de AVC. Și, nu în ultimul rând, accidentele vasculare cerebrale mai pot fi provocate de o tulburare genetică care blochează fluxul de sânge către creier.
Simptomele unui accident vascular cerebral
A recunoaște simptomele unui AVC și a beneficia de intervenție medicală în primele trei ore de la producerea lui, înainte ca daunele asupra creierului să fie foarte mari, poate oferi un prognostic bun.
Simptomele unui accident vascular cerebral pot varia în funcție de individ și de locul din creier unde s-a produs. Ele apar de obicei brusc, și chiar dacă nu sunt foarte severe, se pot agrava în timp. Aceste simptome includ:
- dificultate la mers,
- ameţeală,
- pierderea echilibrului și a coordonării,
- dificultăți în a vorbi sau a înțelege ce vorbesc alții,
- vorbire fără sens,
- amorțeală sau paralizie la nivelul feței, piciorului sau brațului (cel mai probabil doar pe o parte a corpului),
- vedere încețoșată sau întunecată,
- o durere de cap bruscă, mai ales dacă este însoțită de greață,
- vărsături sau amețeli,
- stare de confuzie și/sau pierderea cunoștinței.
Dacă bănuiești că o persoană a suferit un atac cerebral, iată cum poți să verifici:
- 1. Cere-i să râdă sau să-și arate dantura și urmărește dacă are gura strâmbă sau unul dintre colțurile gurii este mai jos decât celălalt.
- 2. Cere-i să închida ochii, să-și ridice ambele brațe în același timp la orizontală și să întoarcă palmele în sus. Verifică dacă unul din brațe cade sau nu este ferm.
- 3. Cere-i să repete o propoziție simplă și urmărește dacă vorbește clar sau se bâlbâie.
Dacă persoana nu este capabilă să facă una dintre aceste trei activități, este foarte probabil să fi suferit un AVC. Primul lucru pe care trebuie să-l faci este sa suni la 112 și să spui că suspectezi un AVC, chiar dacă cel afectat neagă că se simte rău. Până la sosirea echipajului specializat așează pacientul într-o poziție confortabilă, în șezut sau semi-șezut, și nu-l lăsa să facă niciun fel de efort.
Tratamentul unui accident vascular cerebral
Tratamentul accidentului vascular cerebral depinde de tipul acestuia. Scopul tratamentului pentru un AVC ischemic este de a restabili fluxul sanguin, iar pentru cel hemoragic este controlul sângerării.
În cazul accidentului vascular cerebral ischemic, fie se vor administra medicamente care să dizolve cheagurile și să restabilească circulația sanguină la nivelul creierului, fie va fi extras cheagul (dacă este de dimensiune mare) prin trombectomie urmată de angioplastie.
Accidentul vascular hemoragic necesită administrarea unui medicament care să reducă presiunea din creier cauzată de sângerare și oprirea de urgență a hemoragiei prin cateterism sau intervenție chirurgicală.
Mamografiile - instrument de prezicere a bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral la femei?
Mamografiile de rutină sunt folosite pentru a verifica femeile pentru cancer de sân. Potrivit American Heart Association, noi cercetări sugerează că mamografiile ar putea face mai mult decât atât: imaginile pot ajuta la prezicerea riscului unei femei de a avea probleme cardiovasculare majore, cum ar fi atacuri de cord și accident vascular cerebral, atunci când evidențiază prezența acumulării de calciu în arterele sânului.
Descoperirile sugerează că prezența calcifierii arterei mamare poate fi chiar un predictor mai bun al problemelor cardiovasculare la unele femei decât instrumentul de risc utilizat în prezent, oferind o oportunitate atât de necesară pentru prevenție. Studiul a fost prezentat pe 13 noiembrie 2023 la conferința American Heart Associations Scientific Sessions din Philadelphia.
Pe parcursul unui deceniu de urmărire, cercetătorii au analizat asocierea dintre microcalcifierile din artera mamară și evenimentele cardiovasculare majore, care au inclus atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, necesitatea montarii de stenturi și decesele de orice cauză. Studiul a inclus 1.216 femei cu vârste cuprinse între 40 și 75 de ani la care s-au efectuat mamografii tip screening, acestea neavând boli coronariene atunci când a început studiul. Cercetatorii au constatat, la mamografiile tip screening, că una din cinci femei prezenta microcalcifieri. După zece ani de la debutul studiului, 21% dintre cele care aveau microcalcifieri experimentaseră un eveniment cardiovascular major.
