Afecțiunile glandei tiroide au o incidență crescută în România. Deficitul de iod este în continuare o cauză importantă a bolilor tiroidiene, potrivit statisticilor oficiale. La această problemă se adaugă stresul și suprasolicitarea, care declanșează una dintre cele mai întâlnite disfuncții ale tiroidei, potrivit medicului endocrinolog Oana Giurgea.
Afecțiunile glandei tiroide sunt unele dintre cele mai întâlnite la români, în special în rândul femeilor. Pentru că au o incidență atât de mare, analizele tiroidiene sunt recomandate astăzi de medici ca teste uzuale, pe care orice persoană ar trebui să le efectueze anual. „În prezent, incidența bolilor tiroidiene este crescută în România. Numărul mare de cazuri noi se datorează, parțial, îmbunătățirii tehnicilor de diagnostic precoce și creșterii gradului de conștientizare a publicului cu privire la aceste afecțiuni”, este de părere dr. Oana Giurgea, medic primar endocrinolog în cadrul Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA.
Deficitul de iod, o problemă care persistă în România
Una dintre cauzele importante ale bolilor tiroidiene o reprezintă deficitul de iod. Acest mineral este indispensabil pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Glanda tiroidă nu poate funcționa fără un aport optim de iod. În România, deficitul de iod este o cauză importantă a tulburărilor glandei tiroide în țara noastră, se arată în ReSanMed, Registrul Național al Riscurilor pentru Sănătate ı̂n relație cu factorii de mediu, unde sunt înregistrate cazurile de tulburări tiroidiene corelate cu deficitul de iod. Zone extinse de pe Glob au soluri sărace în iod, ceea ce face ca și produsele vegetale și animale să conțină cantități reduse, insuficiente pentru a ne asigura un aport optim.
Zonele sărace în iod sunt cele muntoase și de deal acoperite în trecut de ghețari care, prin topire, au spălat mineralul din sol. Comparativ cu alte țări europene, care prezintă un deficit mic de iod în sol, în România există numeroase zone cu deficit mediu de iod și, deci, cu riscuri mai mari pentru sănătate.
Frecvența îmbolnăvirilor prin deficit de iod este mai mare la populația din zone montane: versanții Carpaților, Maramureș, nordul Moldovei. Mai exact, în perioada 2017-2021, cele mai multe îmbolnăviri au fost raportate în județele Argeș (33%), Maramureș (18%) și Neamț (12%). Numărul cazurilor înregistrate în acest interval a fost mai mare în mediul rural (47%) față de mediul urban (39%).
Iodarea sării destinate consumului uman a fost reglementată încă din anul 2002 în România ca măsură de corectare a deficitului de iod în rândul populației.
Paradoxal, deși românii consumă de circa patru ori mai multă sare decât consumul mediul european (12 grame/zi vs. 3 grame/zi), iar sarea pentru consumul uman este iodată, aportul de iod al populației este în continuare insuficient. Una dintre explicații este aceea că tot mai multe persoane pun la îndoială utilitatea sării iodate și aleg să consume sare neiodată.
O altă explicație poate fi consumul redus de alimente bogate în iod, care ar putea acoperi cel puțin o parte din necesarul zilnic: pește și crustacee (în special cod, ton, stridii, creveți), lactate, ouă, ficat de vită, nuci, alge marine și ciuperci.
Hipotiroidia, consecința deficitului de iod
Hipotiroidia este cea mai întâlnită dintre afecțiunile tiroidiene, iar cauza sa principală o reprezintă chiar deficitul de iod, explică medicul endocrinolog Oana Giurgea.
Hipotiroidia se instalează atunci când glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni specifici. Deficitul de hormoni tiroidieni se manifestă prin retenție de apă, creștere în greutate și rezistență la diete, oboseală, dereglări menstruale, constipație, piele uscată, mâncărimi ale pielii, sensibilitate la frig, ritm cardiac scăzut, colesterol mărit, păr subțire și uscat, răgușeală, dureri articulare și probleme de mobilitate articulară, probleme de fertilitate și probleme cu memoria.
Alimentația săracă în iod duce uneori și la hipertiroidie, situația în care tiroida secretă hormoni în exces.
Hiperactivitatea glandei tiroide se manifestă prin tahicardie (bătăi rapide ale inimii), aritmie (bătăi neregulate ale inimii), palpitații, insomnii, nervozitate, apatie, anxietate, depresie, transpirație excesivă, intoleranță la căldură, transpirație excesivă, iritabilitate, tulburări de ciclu menstrual, probleme de fertilitate, tremur, probleme de vedere, urticarie, mâncărimi ale pielii, creșterea glicemiei și mărirea în volum a tiroidei (apariția gușei nodulare).
Deficitul de iod poate avea consecințe ireversibile în timpul sarcinii și în primii ani ai copilăriei. El reprezintă cea mai frecventă cauză de dizabilitate intelectuală care poate fi prevenită și poate duce, de asemenea, la întârzieri în creșterea și dezvoltarea copiilor.
Stresul și emoțiile negative declanșează tiroidita Hashimoto
„În zonele geografice în care există un aport suficient de iod, cea mai frecventă cauză a hipotiroidiei este tiroidita cronică autoimună Hashimoto”, potrivit medicului endocrinolog Oana Giurgea.
Dr. Oana Giurgea - Regina Maria
Tiroidita Hashimoto este o inflamație a tiroidei cauzată de propriul sistem imunitar al bolnavului. El produce anticorpi care atacă și distrug celulele ce secretă hormonii tiroidieni. În timp, într-un interval de mai mulți ani de la declanșarea bolii, funcția glandei tiroide se reduce treptat și se instalează hipotiroidia. Stilul de viață are un rol major în apariția tiroiditei Hashimoto, explică specialistul endocrinolog. „O mare parte dintre afecțiunile tiroidiene sunt reprezentate de tiroidita autoimună, unde factorii declanșatori primordiali sunt stresul, suprasolicitarea și emoțiile negative”, spune dr. Oana Giurgea.
Stilul de viață după diagnostic
Obiceiurile alimentare și stilul de viață sunt importante și după declanșarea bolilor tiroidiene. Ele trebuie modificate în funcție de afecțiunea cu care ne confruntăm. Astfel, „în hipotiroidie, în special în cea severă, trebuie evitate solicitările fizice și psihice, alcoolul, expunerea la frig și medicamentele ce inhibă sau acționează la nivelul sistemului nervos central”, detaliază specialistul.
În hipotiroidie, nu există restricții alimentare, mai spune specialistul. Pacienții au voie să consume sare iodată, nu exista restricții în ceea ce privește expunerea la soare sau vacanțele la mare. „În schimb, ar trebui evitate suplimentele alimentare cu conținut mare de iod (cele mai cunoscute, pe bază de alge marine și spirulină). De asemenea, atenție la administrarea substanțelor de contrast iodate utilizate la CT și coronarografii, a medicamentelor cu conținut mare de iod (cel mai des întâlnit este amiodarona, folosit în cardiologie), deoarece aceste substanțe iodate blochează sinteza hormonilor tiroidieni și agravează hipotiroidia”, atrage atenția dr. Oana Giurgea.
În hipertiroidie, trebuie evitată expunerea excesivă la soare, la căldură, evitarea stresului și suprasolicitării de orice natură, evitarea alimentelor și substanțelor excitante cum ar fi cafeaua, tutunul, ciocolata, cola, energizantele și alimentele picante, până la normalizarea funcției tiroidiene. Alimentele cu conținut bogat în iod nu trebuie excluse. Ele sunt permise cu moderație, adică de câteva ori pe săptămână.
Bolile tiroidiene afectează inima
Glanda cu formă de fluture situată la baza gâtului secretă hormoni care controlează numeroase funcții vitale din organism: reglează metabolismul grăsimilor și carbohidraților, temperatura corpului și contracțiile musculare, sunt implicați în răspunsul imun, fac posibilă sinteza proteinelor și activitatea enzimatică, controlează bătăile inimii și joacă un rol foarte important în creșterea și dezvoltarea copiilor.
Pentru că tiroida controlează numeroase funcții ale organismului, deficitul sau excesul de hormoni tiroidieni poate duce la complicații fatale uneori. Hipotiroidismul netratat duce, în timp, la acumularea colesterolului pe artere și la complicații cardiace care pot culmina cu infarctul miocardic. În sarcină, hipotiroidismul netratat poate provoca defecte congenitale fătului, îi poate afecta dezvoltarea cerebrală și duce uneori la pierderea sarcinii. Multe dintre simptomele bolilor tiroidiene sunt puse pe seama unui stil de viață haotic și a stresului generat de el. Din acest motiv, problemele tiroidei rămân de multe ori nediagnosticate. Disfuncțiile acestei glande sunt depistate prin analize de sânge care testează nivelul hormonului de stimulare tiroidiană (TSH), cât și al hormonilor tiroidieni (T4 - tiroxina şi T3 - triiodotironina).
Sursa foto:Dreamstime.com
0
2
