Președintele Klaus Iohannis a transmis, luni, parlamentului legea prin care extindea pe întreg cursul anului perioada de vânare a cormoranului. La momentul adoptării actului normativ, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea spunea că este „împlinirea unei dorințe care a izvorât dintr-o necesitate”.

CormoranFoto: Heikki Mäkikallio | Dreamstime.com

Șeful statului susține în cererea de reexaminare că „extinderea intervalului de vânare a cormoranului mare pe tot parcursul anului, deci inclusiv în perioada de reproducere, este susceptibilă de a afecta această specie prin vulnerabilizarea puilor, precum şi alte specii de păsări”.

Iohannis precizează că la nivel european, Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, Directiva „Păsări” se referă la conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre în care este aplicabil tratatul, inclusiv la această specie (cormoranul mare), şi reglementează protejarea, gestionarea şi controlul asupra acestor specii. De asemenea, stabileşte normele pentru exploatarea acestora, se menţionează în document. Şeful statului afirmă că ”nevoia de a asigura interesele de conservare a faunei este reflectată şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”.

Deputații au adoptat în mai un act normativ care modifică Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic din 2006, permițând vânarea cormoranului mare pe toată durata anului.

În 2020, Legea vânătorii fusese modificată, la inițiativa lui Petre Daea, fiind stabilită perioada de vânătoare pentru cormoranul mare între 1 septembrie şi 28 februarie. „Este o împlinire a unei dorințe care a izvorât dintr-o necesitate”, a comentat atunci Petre Daea pentru Digi24.ro.

În expunerea de motive a legii care prelungeste pe toată durata anului perioada de vânare a cormoranului, inițiatorii susțin că această specie „a intrat în conflict cu omul”.

„Populaţiile s-au întors în unele zone după o lungă absenţă şi s-au mutat şi în alte zone anterior neocupate. Această creştere a numărului şi a distribuţiei a adus păsările în conflict cu omul. Cu toate că îngrijorarea producătorilor de peşte a crescut ca urmare a pagubelor tot mai mari produse de cormorani în fermele de acvacultură, semnalele acestora nu au fost auzite de responsabilii cu protecţia mediului. Urmare acestui fapt, s-a ajuns în prezent ca producători de marcă din acvacultura românească să dorească să abandoneze această activitate şi să se îndrepte spre alte activităţi din agricultura românească”, au motivat iniţiatorii proiectului de lege, senatori şi deputaţi ai PNL şi PSD, în expunerea de motive.

Sursa foto: Dreamstime.com