Înjurăturile nu au fost subiect serios pentru cercetarea științifică, ci doar semne de agresivitate, limbaj primitiv sau chiar de inteligență redusă. Dar s-au tot adunat dovezi care contrazic acest punct de vedere.
Ne place sau nu să-njurăm, tot o facem din când în când. Pentru a estima puterea înjurăturii și a afla de unde provine au fost analizate peste 100 de lucrări academice din discipline diferite pe acest subiect.
Studiul rezultat, pulicat într-o revistă științifică, arată că folosirea cuvintelor „tabu” afectează profund modul în care gândim, acționăm și chiar relaționăm cu alții.
Oamenii asociază adesea înjurăturile cu catharsisul – eliberarea unor emoții puternice. Indiscutabil, sunt diferite de - și mai puternice decât – alte forme de limbaj.
Interesant, pentru vorbitorii de mai multe limbi, catharsisul este aproape mereu mai mare când înjură în prima lor limbă decât în cele învățate ulterior.
Înjuratul trezește emoțiile. Pot fi măsurate în reacții autonome, ca transpirație și uneori puls mărit. Aceste schimbări sugerează că înjuratul poate declanșa funcția „luptă sau fugi”.
Cercetări neuroștiințifice sugerează că înjuratul poate fi localizat în alte părți ale creierului decât celelalte regiuni ale vorbirii. Concret, activează părți ale sistemului limbic. Aceste structuri sunt implicate în aspecte instinctive și greu de inhibat ale memoriei și emoțiilor.
Aceasta poate explica de ce înjuratul rămâne intact la oameni care au suferit deteriorări ale creierului și au dificultăți de vorbire.
Experimente de laborator au demonstrat aspecte cognitive. Știm că înjurăturile cer mai multă atenție și sunt mai bine amintite decât alte cuvinte. Dar interferează și în procesul cognitiv al altor cuvinte/stimulente, așa că se pare că înjuratul poate fi și un mod de gândire.
Aceasta poate avea și un rol benefic. În experimente în care oamenii a trebuit să introducă o mână în apă cu gheață, înjurăturile au produs scăderea durerii.
În acele studii, dând glas unei înjurături s-a produs o toleranță mai mare la durere și un prag mai ridicat al durerii decât la cuvinte obișnuite. Alte studii au constatat o putere fizică mai mare a oamenilor după înjurături.
Iar înjuratul influențează și relaționarea cu alții. Cercetări în comunicare și lingvistică au arătat o gamă de scopuri sociale distincte ale înjuratului – de la exprimarea agresivității și provocarea indignării la legături sociale, umor și povestiri.
Limbajul trivial ne poate ajuta până și să ne gestionăm identitatea și să afișăm intimitate, precum și să întărim atenția și dominația asupra altora.
Sunt necesare cercetări mai profunde
În ciuda efectului atât de evident asupra vieților noastre, nu știm încă prea bine de unde provine puterea înjuratului. Când auzim o înjurătură într-o limbă care nu ne este familiară, sună ca oricare alt cuvânt și nu produce niciun rezultat – nu e nimic special în sunetele cuvântului respectiv care să fie insultător universal.
O explicație este că „inducerea aversiunii” – utilizarea pedepsei pentru prevenirea utilizării înjurăturilor – are de obicei loc în copilărie. Aceasta poate cauza o legătură viscerală între folosirea limbajului și răspunsul emoțional.
Chiar dacă ipoteza pare corectă, este susținută doar de puține studii care au investigat amintiri de pedepse legate de înjurături din copilărie. Aproape că nici nu sunt studii empirice ale legăturilor dintre asemenea amintiri și reacții la înjurături la vârsta maturității.
Pentru a ajunge la esența modului în care înjuratul are efect atât de puternic asupra noastră trebuie să investigăm natura amintirilor despre înjurat.
Care au fost incidentele semnificative legate de înjurat? A avut înjuratul întotdeauna consecințe neplăcute, ca pedepsele, sau a adus și beneficii? Care au fost experiențele legate de înjurat pe parcursul vieții?
Iar în cele din urmă cercetările au arătat că înjuratul poate ajuta uneori oamenii să lege relații.
Se crede că ar fi posibil ca înjuratul să aibă tipare în memorie similare cu muzica – ne amintim și ne plac cel mai mult cântecele ascultate la adolescență. Poate din cauză că, precum muzica, înjuratul e posibil să aibă noi înțelesuri în adolescență.
Devine o cale importantă de răspuns la emoții intense și un act care semnalează independență de părinți și legături cu prietenii. Așa că înjurăturile și cântecele de la acea vreme pot rămâne pentru totdeauna asociate cu experiențe memorabile.
Un ultim punct de avut în vedere este dacă înjuratul va începe să-și piardă din putere când va deveni mai acceptabil social și își va pierde astfel agresivitatea. Pentru că, până atunci, oricum va rămâne cu siguranță doar o gafă.
Chiar dacă românii au tot mai multe motive să-l practice la scară largă, iar după cum vedem nu le poate face decât bine.
Surse:The Conversation, Science Direct
0
4
