Lumea în schimbare

Cum a transformat coronavirusul consultația la medic. Telemedicina, probabil cea mai mare schimbare post-pandemie din sistemul medical din România

de Alina Neagu     HotNews.ro
Joi, 28 mai 2020, 10:59 Lumea in schimbare


Telemedicină
Foto: Pixabay.com
Consultație telefonică sau online cu medicul, din confortul de acasă, atunci când prezența în cabinetul doctorului nu este neapărat necesară, fără cozi pe holul spitalului, fără să faci câteva drumuri între câțiva medici pentru o hârtie, și rețetă trimisă lunar pe mail sau prin alte mijloace electronice, în special în cazul bolnavilor cronici. Telemedicina, o realitate care funcționează deja de câțiva ani în alte țări, a fost permisă oficial în premieră în România, după izbucnirea epidemiei de coronavirus. Deocamdată doar temporar. Pacienți și medici, toți vorbesc acum despre necesitatea păstrării ei și după pandemie.

Pe lângă avantajele, dar și limitările evidente pentru pacient, telemedicina ar aduce în țara noastră și o parte nevăzută, cel puțin la o primă vedere: o adevărată revoluție de sus până jos în sistemul de sănătate - de la eliminarea unei mari părți a birocrației actuale până la o regândire totală a cheltuielilor - spun medicii consultați de HotNews.ro.


Principalul motiv pentru care consultația la distanță a fost permisă temporar în România pe perioada epidemiei de coronavirus, dar nu și înainte: Casa de Asigurări de Sănătate nu le permitea medicilor, înainte de epidemia de coronavirus și declararea stării de urgență, să își consulte pacienții la distanță, online sau prin telefon, sau să le trimită rețete medicale pe mail. Practic, medicii nu își puteau deconta aceste servicii - nu puteau fi plătiți pentru ele, iar rețetele pacienților nu puteau fi decontate/compensate, a explicat Sandra Alexiu, medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, pentru HotNews.ro.

În plus, acest tip de consultație nu este prevăzut tocmai de Colegiul Medicilor. Consultația este definită în acest moment de Colegiul Medicilor ca o activitate pe care medicul o desfășoară cu pacientul lângă el, ceea ce exclude din start ideea de teleconsultație.

În acest moment, consultațiile la distanță sunt permise temporar în România, doar pe perioada epidemiei de coronavirus, sunt limitate și nu sunt reglementate în mod clar.

Pacienții vor telemedicină: Stăm câte 20-30 pe holuri la spital pentru consultație sau rețetă


Pacienții din România, în special cei cu boli cronice, au tot strigat de-a lungul timpului, cerând eliminarea birocrației inutile din sistem, dar nimeni nu i-a băgat în seamă, își începe povestea Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), una dintre cele mai mari asociații de pacienți din țara noastră: "Este haotic să te duci la medicul de familie pentru trimitere, apoi la medicul specialist pentru consultație, medicul specialist face o scrisoare către medicul de familie, la care te întorci să îți dea o rețetă, apoi te duci cu rețeta la farmacie. E o chestie pe care nu o să o înțelegem niciodată, de ce acest traseu."

Radu Gănescu este el însuși pacient cronic, fiind diagnosticat cu talasemie.

Spune că în timp ce alte țări s-au axat pe telemedicină de câțiva ani, "noi ne văităm că e aglomerație în spital, la medic, stăm pe holuri câte 20-30 pentru consultație, rețetă, monitorizare. Lucruri pe care am putea să le evităm și pe care le-am evitat, cu ocazia pandemiei, prin partea asta de telemedicină."

Radu Gănescu

Radu Gănescu atrage însă atenția de la bun început că telemedicina are și limitări și că trebuie stabilit clar ce patologii pot fi monitorizate de la distanță, prin telemedicină, și ce patologii au nevoie de intervenția specialistului și de prezența obligatorie în cabinetul acestuia.

În alte țări europene, home care-ul, partea de tratament la domiciliu - tratamentul la domiciliu însemnând că poți să ai o consultație la domiciliu cu medicul care te monitorizează o dată pe lună, sau o dată la 3 luni, iar dacă este nevoie de anumite analize te prezinți la spital și ți se fac toate investigațiile - funcționează de ani de zile, spune Radu Gănescu.

Radu Gănescu speră ca, acolo unde este posibil și prezența în cabinetul medicului nu este neapărat necesară, în special în cazul bolnavilor cronici, consultațiile la distanță să fie menținute în România și după perioada pandemiei. Ideal ar fi ca pacientul să nu mai fie nevoit să vină mereu în spital, ci o dată la 3 luni sau o dată la 6 luni, atunci când impune protocolul, pentru anumite investigații de specialitate, afirmă președintele COPAC: "Pandemia aceasta nu se va rezolva curând, probabil că va exista pericolul de infectare timp de ani de zile. Bine ar fi să rămânem cu niște modificări în legislație, în contractul-cadru, ca multe dintre consultații, în special ale pacienților cronici, să se poată face prin telemedicină. Noi susținem aceste reguli pe viitor și vrem să scoatem cât mai mult pacienții din spitale: spitalele sunt super-aglomerate, riscurile sunt foarte mari și erau riscuri foarte mari și până în perioada pandemiei. Orice pacient care mergea în spital la consultație de multe ori avea riscuri de a lua posibile infecții, ceea ce nu își dorește nimeni."

O altă modificare importantă și necesară pe care o vede Radu Gănescu este introducerea medicului de familie ca manager de echipă interdisciplinară: "Pentru că nu este nevoie să te duci în fiecare zi la specialist pentru problema ta de sănătate. Specialistul îți face diagnosticarea, îți dă recomandarea terapeutică, dar medicul de familie te poate monitoriza, iar tu să mergi o dată la 3 luni sau o dată la 6 luni pentru investigații mai complexe. Ne dorim demult ca această echipă multidisciplinară să apară în România - medic specialist, medic de familie și - de ce nu? farmacist."

"Dincolo, în Europa, pentru că nu am inventat noi gaura de la covrig, pacientul este trimis pentru diagnostic într-un centru de diagnosticare, pentru scrierea tratamentului și eventual monitorizare o dată pe an, iar restul este totul externalizat și se întâmpla la medicul de familie. Medicul de familie sună pacientul o dată pe lună și îl întreabă dacă au apărut evoluții sau involuții, îi eliberează rețeta electronic, iar el se duce la farmacie și își ia rețeta, dar nici măcar nu trebuie să mearga el în persoană cu cardul de sănătate, mort-copt, dacă nu se poate deplasa", explică Radu Gănescu.

"Plătești pentru un pacient 500 de lei pe zi internare în spital ca să îi dai 3 pastile"


Radu Gănescu subliniază că aceste modificări sunt simple și ar fi și mai puțin costisitoare pentru sistem decât ce se întâmplă în prezent: "Un pacient care se duce lunar să își facă foaie de zi de intrenare în spital este mult mai costisitor pentru sistem. Este acel circuit - du-te din ambulatoriu pe secție, pe secție medicul îți face fișa, du-te să îți iei analizele, după ce îți iei analizele te întorci pe secție să îți elibereze rețeta și aștepți până la ora 4-5 după-amiaza până când farmacia spitalului eliberează rețeta. Și vii seara acasă, după ce ai stat o zi în spital, ca să ce? Ca să iei o cutie de medicamente. E absurd și numai în România se întâmplă așa ceva. Și uite așa, noi cheltuim mult mai muți bani decât dacă am avea o coerență în sistem. De ce să plătești pentru un pacient 500 de lei pe zi internare în spital ca să îi dai 3 pastile? Nu e mai simplu să plătești 20 de lei consultația medicului de familie, care se poate face online, ca să îi dai acele pastile? Cred că orice om cu două clase elementare va vedea beneficiul financiar din lucrul ăsta și nu mai vorbesc despre beneficiul pacientului, care poate avea o consultație la medic din confortul lui de acasă, fără să stea o zi în spital, fără să se enerveze și fără să vină acasă mai bolnav decât a plecat."


Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice mai spune că "noi am încercat să transmitem autorităților că nu există eficiență nici pentru stat, care plătește o grămadă de bani ca să îmi iau eu o cutie de pastile, ca să nu mai vorbim de confortul meu de pacient - să pierd o zi pe lună doar ca să îmi iau niște pastile. Mi se pare absurd, din moment ce avem medicină de familie, care ar trebui să fie prima linie de contact, în legătură cu pacientul, și avem farmacii. De ce trebuie să stăm cu toții în spital și să aglomerăm sălile de ambulatoriu, iar în momentul în care vine o urgență, un pacient cu accident vascular, infarct, să stea 3-4 ore să aștepte, pentru că spitalul este aglomerat. Este o absurditate. Și, din păcate, se întâmplă în România și niciodată nu am înțeles de ce."

În plus, amintește reprezentantul pacienților cronici, în policlinicile din România, plafonul se termină oricum în primele 2-3 zile ale lunii, așa că "deși medicul specialist trebuie să îți vadă analizele ca să îți dea tratamentul, tu nu ai făcut acele analize, pentru că s-au terminat fondurile. Și atunci, el îți dă mai mult un tratament așa după ureche, dacă nu ai analizele făcute. Eventual te internează 2-3 zile în spital, ca să ți le facă el în spital."

Radu Gănescu e dezamăgit și de faptul că "la noi, orice modificare făcută în sistemul de sănătate s-a făcut după cum a bătut vântul" și se întreabă "de ce nu putem trata mult mai ieftin, mult mai confortabil și mult mai corect - adică cu o echipă multidisciplinară, nu doar cu medicul acela specialist, care are 500 de pacienți lunar?"

Medicul care și-a instruit colegii să foloseasă teleconsultația: Sper să nu ne întoarcem în Evul mediu


Sandra Alexiu este medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov. În martie, la debutul epidemiei de coronavirus în România, când autoritățile încă ezitau, a fost unul dintre medicii care au susținut cel mai vocal introducerea consultației la distanță, pentru ca atât pacienții, cât și medicii să fie mai protejați de virus. Mai ales că medicii de familie nici măcar nu au fost dotați cu materiale de protecție sau acest lucru s-a întâmplat foarte târziu, spune Sandra Alexiu.

Sandra Alexiu a învățat din mers să facă teleconsultații și a organizat în această perioadă inclusiv webinarii prin care și-a instruit colegii despre consultația la distanță: "Am învățat de la colegii noștri din alte țări care practică acest lucru, am luat ghidurile lor, le-am tradus, le-am adaptat. Am avut și sesiuni în care am luat legătura cu ei și am discutat. Și am implementat și noi, la rândul nostru."

Dr. Sandra Alexiu

Spune că medicilor de familie le-a fost cu atât mai greu cu cât "noi nu avem un dosar electronic care să funcționeze sau o formă de interconectare între medici de diverse specialități. Și din cauză că s-au închis brusc toate ambulatoriile care țineau de spital și o mulțime de medici specialiști au trebuit să închidă cabinetele și să treacă direct în spital, ni s-au pus dintr-odată în brațe toate prescripțiile acestor pacienți, după ce ani la rând ne-am luptat să obținem relaxarea acelor protocoale, steluțe, liste de medicamente, nu puteam prescrie o grămadă de lucruri și trebuia să trimitem pacienții mai departe cu scrisoare medicală, era o bâzâială întreagă în sistem. Din cauza stării de urgență am redevenit brusc foarte capabili să prescriem toate aceste medicamente."

"A trebuit să ne descurcăm nu numai ca să reluăm prescrierea unor medicamente pe care nu am avut voie să le prescriem 15 ani, dar a trebuit să dăm în sistem de medicii specialiști care au creat schemele inițiale de tratament, pentru că noi nu colaboram între noi. Caută-i, dă telefoane la pacienți, caută numere de telefon... Am căutat un medic oftalmolog o săptămână pe toate grupurile posibile de Facebook până am dat de el. Ca să pot afla rețeta unui pacient de-al meu pe care niciodată nu îl trimitea cu scrisoare medicală, îl consulta direct în policlinică. În Franța spre exemplu, toți medicii care lucrează cu un pacient trebuie să conlucreze, pentru ca pacientului să i se asigure un tratament coerent", povestește Sandra Alexiu.

Cu toate acestea, își dorește ca în România să nu se mai renunțe la teleconsultație, nici în perioada epidemiei, nici după. Mai ales că "suntem ultimii, din Europa cel puțin, care nu au implementat acest lucru."

"În mod clar va trebui găsită o formă legislativă care să legalizeze teleconsultația. În plus, trebuie dezvoltate platforme în care teleconsultația să se desfășoare în mod unitar, pentru că la noi, în viteza în care a trebuit să ne adaptăm la acest lucru, s-a acceptat orice - prin telefon, prin Facebook, prin platforme private, prin soft-uri de cabinet. Nu a contat, a contat să ne descurcăm cum am putut", consideră președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov.

Sandra Alexiu mărturisește că "Dintr-odată am fost împinși înainte cu niște ani și oricât de greu ne-ar fi, sper să nu ne întoarcem în Evul mediu, de unde am pornit."

Experiența țărilor care folosesc teleconsultația este în acest moment foarte vastă, iar România nu are de făcut decât să se inspire din această experiență, spune ea.

În plus, telemedicina ar fi un mare plus într-o țară precum a noastră, unde zona rurală este mare, populația din această zonă este numeroasă, iar medicii foarte puțini: "Până la această criză cu care ne confruntăm în acest moment, teleconsultația a fost folosită în special pentru zonele aflate la distanță mare, precum zonele rurale. Noi, spre exemplu, suntem o țară cu multă zonă rurală și multă populație în această zonă. Sunt țări unde există un istoric de medicină la distanță și unde ea este absolut obligatorie. Spre exemplu în America, unde distanțele sunt enorme între localități. Există deja experiențe internaționale și foarte puține țări nu au teleconsultații în rutina lor. Având teleconsultații, au și toată infrastructura care vine de aici - tot ce înseamnă comunicație la distanță, tot ce înseamnă ghiduri de teleconsultații și așa mai departe."

"În ultimii 15 ani nu am fost lăsați să fim medici"


Sandra Alexiu mai spune că un alt argument în favoarea telemedicinei este acela că introducerea ei ar aduce economii imense în sistem: "Nu a mai fost nevoie ca eu să fac o consultație, să emit un bilet de trimitere, pacientul să se ducă să își caute un medic de specialitate, să se programeze, să facă încă o consultație, de unde să primească o scrisoare medicală, un tratament. Vă dați seama ce economie s-a făcut în această perioadă pentru că s-au evitat toate aceste plimbări prin sistem cauzate de emiterea unui bilet de trimtere rostogolit?"


"Cum s-a ridicat tot sistemul ambulatoriu și sistemul privat din România, nu pe baza conceptului de suveică? Trimit un pacient cu o problemă într-o clinică și în clinica aceea e plimbat de la Lela la mătușa pentru tot felul de probleme inventate, pe baza unui bilet de trimitere? Păi noi suntem total atipici, în alte țări sunt sisteme de sănătate performante, iar a emite cât mai puține bilete de trimitere înseamnă criteriu de performanță. Ori la noi, cu cât dai mai multe, cu atât e mai bine. E un criteriu nenumit când lucrezi într-o clinică privată. Pentru unii există o clauză secretă în contract, că dacă ești angajat ai un plafon, trebuie să emiți un număr de trimiteri între angajații clinicii, între diferite specializări, ca să poți să rămâi acolo. Ori asta înseamnă o sifonare de fonduri", acuză Sandra Alexiu.

Nu în ultimul rând, pentru medicii de familie, transformați în ultimii ani, de cele mai multe ori, doar în scriitori de rețete și trimiteri, telemedicina a însemnat și dreptul de a fi din nou medici: "Până acum o lună și jumătate, nouă ni se spunea că nu suntem în stare să facem nimic, și dintr-odată suntem în stare, după ce totul a paralizat în țară. Noi eram puși până acum să transcriem rețete. Sunt lucruri pe care noi le cerem de ani de zile și care sunt în curricula noastră de pregătire. Colegii noștri care pleacă în alte țări sunt lăsați să le facă."

Sandra Alexiu speră să profităm de acest moment și subliniază că nu trebuie să pierdem acest prilej. Dar mai este de muncit și mai sunt multe lucruri de rezolvat până acolo: "E nevoie de informatizare în direcțiile sanitare, relaxarea prescrierilor la medicii de familie, reducerea drastică a biletelor de trimitere astfel încât să se facă economie în sistem și să nu mai plimbi pacienții și un sistem de comunicare între medicii curanți ai aceluiași pacient. E o lecție pe care trebuie neapărat să o învățăm. Noi am fost deprofesionalizați, mie de exemplu mi-a fost luat dreptul de a trata pacientul cu diabet în ultimii 15 ani, acest drept îmi fusese luat. Nu am fost lăsați să fim medici. În loc să ne tratăm pacienții, a trebuit să dăm trimiteri și scrisori pe bandă. Asta nu e medicină."

Medicii specialiști și clinicile private cer acces și la investigații prin telemedicină


Cosmin Alexandrescu este medic radiolog și președintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor de Ambulator. Spune că medicii specialiști din România au cerut de mult timp introducerea telemedicinei. Dar telemedicina "înseamnă mult mai mult decât ce se face în momentul ăsta. Ce se face acum e doar o formă de servicii la distanță și atât."

Cristian Hotoboc, președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), confirmă că "cel puțin pentru medicina primară, dar și în cazul altor specialități, la prima întâlnire medicii recomandă anumite investigații - analize, investigații radiologice și așa mai departe. Lucrul ăsta pot să îl facă și prin telemedicină. Prin aceste platforme care există - pentru că noi avem deja dezvoltate niște platforme prin care se intră în contact cu pacientul de la distanță - și atunci, medicul poate să facă prima consultație prin acest sistem de telemedicină. Și să îi recomande în primul rând pacientului să facă anumite investigații. După ce are rezultatul investigațiilor, bineînțeles că pacientul poate să vină în cabinetul medicului și pentru un examen clinic, și pentru interpretarea rezultatelor analizelor sau investigațiilor radiologice. Dar măcar prima în prima fază a consultației putem să evităm ca pacientul să intre în contact cu medicul și să fie amândoi expuși. Așa am gândit-o noi."

Cristian Hotoboc

Mai mult decât atât, mai este vorba și despre teleradiologie, spune Cristian Hotoboc: "Am mai propus noi și propunem asta de câțiva ani de zile, ca în cazul medicilor radiologi să poată să facă interpretarea și validarea rezultatelor de la distanță, prin softurile existente. Adică, practic, radiologul nu trebuie să fie în clinică ca să interpreteze rezultatele. Aparatele din laboratoare sunt operate de chimiști, biochimiști, asistenți de laborator. La fel și la clinicile de radiologie, sunt asistenți de radiologie care sunt specializați pe partea aceasta. Iar medicul nu trebuie să fie în cabinet atunci când se efectuează testele. Și poate să interpreteze rezultatele de la distanță. Asta și pe fondul lipsei de medici, atât pe partea de laborator, cât și pe partea de radiologie."

Medicul Cosmin Alexandrescu povestește, la rândul său, că medicii radiologi cer de mulți ani, oficial, la fiecare negociere pe contract și pe norme cu CNAS, "să se accepte teleradiologia, care este componentă a telemedicinei. Pentru acest lucru, în momentul de față, nu este nevoie de absolut nimic în plus. Toate aparatele care există în momentul de față în țară, orice aparat digital - că e tomograf, RMN, ecografele chiar - permit servicii de teleradiologie, dar acestea nu se acceptă. Nu se acceptă raportarea acestor servicii, motivația fiind că nu s-au elaborat niște norme de către Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor, care să permită preluarea lor în contractul cadru."

În momentul de față, spune Cosmin Alexandrescu, Comisia de radiologie din minister a elaborat, până la urmă, un proiect de teleradiologie.

Dr. Cosmin Alexandrescu

În ceea ce privește alte specialități, telemedicina nu ar însemna numai faptul că vorbești cu pacientul la telefon sau pe Facebook sau pe Zoom sau pe altceva, subliniază Cosmin Alexandrescu: "Ar însemna să ai acces și la o serie de investigații medicale, care se pot face la distanță. De exemplu, ai un asistent care are un mic analizor și i-a făcut niște analize pacientului, le trimite medicului cu specialitatea respectivă, care le integrează, acesta mai face o anamneză, un consult integral cu pacientul, și poate da un rezultat, poate să puna un diagnostic și ulterior să emită niște acte medicale: că e vorba de rețete, că e vorba de alte trimiteri mai departe."

Dar este neapărat necesară, spune el, și speră ca starea de urgență să fie un prim pas. "Așa cum în administrație s-a dovedit că funcționarii din România pot lucra și folosind calculatorul, nu doar dosarul cu șină, ar trebui ca și în medicină să fie la fel. În alte țări ea este folosită de mulți ani."

Medicul Cosmin Alexandrescu amintește și faptul că în România avem zone întregi descoperite din punct de vedere medical: "Mai ales în mediul rural, comune în care nu ai un medic de familie, nu vorbesc de medic specialist. Ai județe unde ai unul sau doi specialiști pe anumite specialități - diabetolog sau alte specialități care sunt mai puțin răspândite. normal că acești medici, dacă ar avea capacitatea, posibilitatea să ofere și servicii prin telemedicină, ar fi spre binele pacienților."

Cine s-a opus: funcționarii și directorii din Ministerul Sănătății și CNAS, "aceiași de 15-20 de ani"


Cea mai mare problemă este "frica administrativă", crede medicul Cosmin Alexandrescu: "CNAS este îngrozită de ideea că ar putea să permită niște servicii fără să aibă un control total asupra lor - de fapt, aici este problema. Din punctul de vedere al Casei, medicul este un escroc care raportează servicii pe care nu le face. Îl controlăm. Aceasta este problema de fond. Restul, ambalaj frumos. Argumente: la minister avem o liotă întreagă de funcționari care nu fac nimic, cred că 10% muncesc și știu ce trebuie să facă, iar restul taie frunze la câini. Sunt funcționari care sunt dinainte de mandatul lui Mincu la minister (Iulian Mincu, fost ministru al Sănătății în Guvernul Văcăroiu, la începutul anilor '90 - n.red). A-i scoate din rutina lor este o crimă împotriva lui Dumnezeu. Noi avem nevoie să ajungem în secolul 21. Problemele sunt în special birocratice, nu de altă natură. Capacitate tehnică există."

Cristian Hotoboc confirmă opoziția CNAS, în condițiile în care și clinile private au propus de ani de zile telemedicina "și bineînțeles că nu s-a putut": "Acolo unde se poate, bineînțeles, pentru că spre exemplu chirurgie nu poți să faci prin telemedicină. Dar acum am observat că dacă a fost o criză, s-a putut imediat. Și fără o reglementare clară. Pe de o parte, Casa de Asigurări de Sănătate ne spune că nu se poate deconta din cauză că nu este reglementată, acum s-a putut pentru că au făcut excepție de la orice fel de reglementare, dar după ce se termină starea de urgență, practic Ministerul Sănătății trebuie să reglementeze pentru ca CNAS să poată să deconteze aceste servicii medicale prin telemedicină."


Nici măcar nu e nevoie de "cine știe ce investiții", completează medicul Cosmin Alexandrescu: "Nu e nevoie să creezi un sistem securizat cu STS, se pot folosi sistemele care există. Așa cum noi trimitem o raportare la Casa de Asigurări, se poate găsi o modalitate de a face sau de a trimite niște servicii. Această problemă poate fi rezolvată ușor. E vorba doar de voință și de a accepta că este nevoie de aceste servicii medicale."

Problema, de cele mai multe ori, nu este la nivelul vârfului, adică a ministrului sau a președintelui Casei de Asigurări, care de cele mai multe ori au mandate scurte, de câteva luni, concluzionează Cosmin Alexandrescu: "E vorba de managementul intermediar spre exterior la nivelul ministerului și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Sunt acei funcționari și directori care sunt aceiași de 15-20 de ani și care ei sunt cei care pun talpa, dacă este să ne exprimăm neacademic. "

Cristian Hotoboc, reprezentantul PALMED, confirmă că "Avem deschidere din partea Ministerului Sănătății, cel puțin declarativă deocamdată. Acum, urmează ca noi să elaborăm niște criterii, norme, după care o să se facă asta și după care o s-o reglementăm și o să le trimitem la Ministerul Sănătății să vedem punctul lor de vedere, pentru că reglementarea trebuie să o facă ministerul. Deschidere, cel puțin din partea ministrului Sănătății, există. Noi sperăm că o să avem deschiderea necesară."

Pâna la 70% dintre actele medicale pot să se desfășoare la distanță


Medicul clujean Ion Gheorghe Petrovai este co-fondatorul organizației FreshBlood HealthTech, o comunitate care susține îmbunătățirea sistemului de sănătate prin digitalizare și prin îmbinarea cunoștințelor medicale cu tehnologia. Ion Gheorghe Petrovai este un mare susținător al telemedicinei, pe care o vede ca pe un "instrument care poate să facă parte din arsenalul medical alături de multe alte instrumente". Mai ales că, amintește el, tehnologia a tot progresat și a pătruns în medicină.

Subliniază însă că telemedicina nu a fost deocamdată reglementată propriu-zis în România, ci doar acceptată. Până la reglementare mai este cale lungă: "Reglementarea înseamnă să spui cine ce are de făcut, care sunt responsabilitățile - cine plătește, cine răspunde și care este cadrul în care se desfășoară. Deocamdată s-a acceptat utilizarea strict a consultației medicale la distanță. Avem însă nevoie și de niște reglementări care să spună exact ce putem să facem, în ce condiții și, foarte important, cine plătește și cine răspunde."


Ion Gheorghe Petrovai

Medicul clujean avertizează că o eventuală renunțare la telemedicină după această perioadă ar fi un mare pas înapoi, într-un moment în care mulți medici din România au început să practice consultatiile medicale la distanta, iar atât pacienții, cât și medicii, vâd în asta beneficii.

Înainte de toate însă, este foarte important să înțelegem care sunt avantajele, care sunt dezavantajele și care sunt limitările, subliniază fondatorul FreshBlood: "Eu cred că în momentul de față am ajuns la maturitatea medicală și la maturitatea de societate în care să apelăm la telemedicină. Telemedicina poate face parte din practica medicală, dar are și niște limitări. Vorbim despre situații diferite între specialități diferite și patologii diferite. Chiar în aceeași specialitate, o patologie se poate preta, o alta nu. În aceeași patologie o anumită situație se poate preta, alta nu."

Ion Gheorghe Petrovai este de părere că "am putea să vedem telemedicina ca pe o soluție pentru situațiile în care pacientul are nevoie mai degrabă mai degrabă de o opinie rapida, o confirmare sau o infirmare, sau situatiile in care o evaluare medicala rapida poate sa-i ofere medicului suficiente informatii legat de pasii urmatori pentru acel pacient. Fără să consumi timpul medicului 20 de minute, sau timpul pacientului 2-3-5 ore (incluzand transportul si asteptarea) pentru o situație care ar putea să fie gestionată în câteva minute, în interesul amandorura."

Există statistici la nivel internațional care spun că pana la 70% dintre actele medicale pot să se desfășoare la distanță, păstrând eficienta si siguranța și cu un raport avantajos al beneficiilor față de limitări, spune medicul clujean.

Pentru sceptici, Ion Gheorghe Petrovai vine și cu câteva exemple de inovații din trecut, fără de care medicina este astăzi de neconceput: "Printre cele mai simple tehnologii folosite în medicină este măsurarea temperaturii. Înainte de măsurarea temperaturii cu termometrul, se punea mâna. În momentul de față aproape că nu am putea să ne concepem viața fără un termometru. Cum ar fi să nu ai acces la un termometru? Acum, îți bazezi, ca medic, foarte multe decizii pe acel termometru sau pe foaia de temperatura a pacientului. Sau cum ar fi să nu ai acces la analize medicale, spre exemplu? Analizele medicale există în medicină doar de 100 de ani. Medicina are 4.500 de ani vechime. Hipocrate este la mijlocul ei, nu la începutul ei."

Telemedicina nu este un scop în sine, ci o unealtă, mai spune Ion Gheorghe Petrovai: "Și, ca orice unealtă, trebuie să aibă locul ei în trusa de unelte pe care medicul și pacientul le au la îndemnână. O unealtă la fel ca medicamentul, ca bisturiul, ca tomograful, ca analizele, ca spitalul. Toate au fost construite de-a lungul timpului și au început să fie folosite în momentul în care nevoia a depășit frica sau inconveniența."

Medicul clujean subliniază că în momentul de față, avem la dispoziție extrem de multă tehnologie și putem să o folosim. "Cum o vom folosi, rămâne de văzut."

Există țări care au reglementat telemedicina în ultimii ani, există țări unde reglementările sunt mai vechi, amintește medicul Ion Gheorghe Petrovai. Ca și Sandra Alexiu, el crede că "noi putem să ne inspirăm de la alte țări și să vedem în ce măsură unele dintre reglementările lor sunt aplicabile si la noi".

"Dar cel mai important cred că este să stăm cu toții la masă, la o masă virtuală, să facem o videoconferință și să hotărâm ce este important să reglementăm în România și cum. Pentru că, în acest moment, reglementările aproape că nu există. Reglementarea nu înseamnă doar medicină, înseamnă și finanțare, și asigurări, inclusiv standarde tehnologice. Practic, trebuie să se adune la masă mai multe instituții ale statului, nu doar Ministerul Sănătății. Pentru că nu poate să spună doar Ministerul Sănătății cum trebuie să arate și să funcționeze telemedicina, are nevoie și de sprijinul altor autorități competente", este concluzia fondatorului FreshBlood HealthTech.


Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















9679 vizualizari

  • +2 (18 voturi)    
    hai (Joi, 28 mai 2020, 11:24)

    codrean [utilizator]

    sa fim seriosi : anamneza efectuata de catre medic, contactul direct, afectiv cu pacientul si examenul clinic nu pot fi "inlocuite" cu nimic ! Ma refer, bineinteles, la lucruri facute corect, in liniste, fara agitatie si "presiunea timpului" cum din pacate se intampla prea adesea !
    Ca "mijloace ajutatoare" , informatii generale si orientative "metoda" a existat si pana acum si va mai dainui, ajutata si de catre modalitatile moderne de comunicare .
    • 0 (4 voturi)    
      n-ai inteles nimic (Sâmbătă, 30 mai 2020, 0:12)

      zgubilitix [utilizator] i-a raspuns lui codrean

      Se doreste evitarea vizitelor repetitive si inutile facute din motive birocratice. Cand ai deja un diagnostic si te plimbi pe la medici ca sa plimbi hartiile dintr-o parte in alta. Dupa anamneza de care spui tu, dupa efectuarea investigatiilor recomandate (apropo, se poate renunta la cele 100 de drumuri ca sa te programezi ori sa iei nu stiu ce trimitere), dupa stabilirea diagnosticului si tratamentului poti sta linistit acasa. Iar medicul iti poate face de la distanta programari pentru monitorizarea evolutiei bolii, mergi direct la recoltat sau xray sau mai stiu eu ce iar apoi vede rezultatul fara sa mai iei tu fisa de la radiologie si sa o plimbi cu metroul pana la medic "ca sa o citeasca".
  • +6 (18 voturi)    
    e buna si telemedicina (Joi, 28 mai 2020, 13:46)

    Mary80 [utilizator]

    doar atunci cand esti sanatos, ca sa nu mai umbli pe la doctori pentru o amarata de reteta. Dar atat si nimic mai mult.
  • +1 (15 voturi)    
    Gargara (Joi, 28 mai 2020, 13:48)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Mii de bolnavi au fost privati de acces la consult de specialitate, devenind din cronici „urgente” și din „urgente” decedai. SIstemul de EXTERMINARE condus de functionari de partid ca Tătaru sau politai sanitari ca Arafat trebuie să ia sfârșit. Mizeria e prea mare ca să fie ținută sub preș de niște medici incompetenți și șpăgari sau de interesele băieților deștepți din Sănătate,
  • +4 (6 voturi)    
    directii pentru viitor (Joi, 28 mai 2020, 23:23)

    ..13 [utilizator]

    Medicina de la distanta, home-care si vizita la domiciliu a medicului de familie ar putea sa fie cateva directii care sa ii ajute si pe medici si pe pacienti sa pastreze mai atent sanatatea si sa contribuie la reducerea costurilor in sistemul national de sanatate.

    Nu trebuie prea multe inventate ci doar aplicate si evident atent reglementate.
  • 0 (8 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Vineri, 29 mai 2020, 6:42)

    [anonim]

  • +2 (6 voturi)    
    Progres? (Vineri, 29 mai 2020, 12:04)

    blacksheep [utilizator]

    Sistemul medical nu este performant, pacientii asteapta pe holuri, aglomeratie, sunt plimbati de la un birou la altul, informatizare slaba, probleme chiar si la emiterea unei retete. Oricum este subdimensionat si subfinantat cu o infrastructura jalnica.
    Daca telemedicina este "Solutia" pentru ca economisim bani si nu mai avem nevoie de spitale, regionale, echipamente medicale, doctori, asistente putem sa plecam linistiti din Romania si sa ne cautam norocul pe alte meleaguri.
    Cine spune ca se poate face consultatia, anamneza, online, nu se pricepe sau minte.
    Ca ar putea exista un sistem informatic medical mult mai bun, care sa ajute pacientii in sensul de a nu pierde atat de mult timp este alta discutie.
  • +4 (4 voturi)    
    Consultație la medic! (Vineri, 29 mai 2020, 13:13)

    tedycv [utilizator]

    Acum un an, vara, pe o caldura torida, câinele vecinului meu, ieșit pe strada, dar care ma cunoștea si ma lasă sa-l mângâi pe cap, atunci când îl întâlneam in drum spre stația de tramvai, dimineața, când plecam la servici, brusc m-a mușcat de picior. Rana puternic sângerândă, un hematom de proporții, am mers la spitalul “Matei Bals” pentru pansament si vaccin antirabic. Mi s-a făcut tratament corespunzător, am plecat, dar in fisa/scrisoarea medicală scria ca am fost internata o zi in spital. Datorită acelui hematom am primit recomandare sa merg si la un spital cu chirurgie deurgentă, nu cumva sa fi fost atins un vas principal de stânga. Si acolo, după tratamentele de rigoare, am constatat ca pe fisa/scrisoarea medicală am fost iarăși internata o zi. Deci eu am fost internata in aceeași zi in doua spitale diferite! Iar voi încercați acum sa înțelegeți cauza râului sau unde se duc banii?
  • +3 (5 voturi)    
    Telemedicina (Vineri, 29 mai 2020, 15:39)

    Velicu Cristian [anonim]

    Totul revine la "normalul "dinainte de perioada de stare de urgenta.
    Am sunat la o climica care are pe site inca posibilitatea de telemedicina si raspunsul ca nu se mai face ca a fost valabila doar pe timpul perioadei de urgenta. De parca acum sansele de a contacta virusul in clinici si spitale s-a diminuat. Au fost interesati atunci ca nu le mai venea nimeni la clinica. Acum revin la vechile obiceiuri fara macar sa ofere posibilitatea sa zicem de 30% consultatii online.
  • +1 (1 vot)    
    fara sa promovez vreun spital privat (Duminică, 31 mai 2020, 17:48)

    alex562 [utilizator]

    ... am avut 2 consultatii online si au fost ok
  • +1 (1 vot)    
    Nu v-ar fi rusine! (Duminică, 31 mai 2020, 19:14)

    aniod [utilizator]

    O consultatie de 5-7 minute, in care jumatate din timp s-au luat datele si apoi doar s-a spus sa se continue " ca mai inainte" , costa 250 lei.
    Tele hotie!


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by