Departamentul de Stat al Statelor Unite critică, în raportul său privind situația drepturilor omului în România în anul 2023, publicat duminică seară, modul cum instituțiile românești din domeniul justiției au apelat la acțiuni disciplinare pentru a influența magistrați.
„Societatea civilă și organele de supraveghere guvernamentale au afirmat că acțiuni disciplinare au fost folosite împotriva judecătorilor sau procurorilor ca represalii politice pentru deciziile lor sau presupuse înclinațiile politice”, amintește Departamentul de Stat.
„Au existat acuzații credibile că judecătorii au fost înlăturați din cauze în curs prin acțiuni disciplinare și apoi au fost repuși atunci când s-a constatat că acele acțiuni disciplinare nu au temei, sugerând că acțiunile disciplinare au fost utilizate în mod greșit pentru a influența judecătorii care au fost repartizați unui proces sensibil”, se menționează în raport.
Decese cauzate de folosirea excesivă a forței
Departamentul de Stat mai menționează folosirea violenței de către forțele de ordine soldată cu decesul unor persoane anchetate, cu referire la cazul de la Arad când doi polițiști locali au bătut până la moarte un bărbat pe care l-au ridicat de pe stradă.
Imagini publicate ulterior de presă prezentau bărbatul cu răni grave la nivelul fețe, pieptului și mâinilor ca urmare a bătăilor primite. Un polițist local este anchetat pentru crimă sub măsura arestului preventiv.
Alți doi polițiști locali au fost trimiși în judecată pentru implicare în moartea unui bărbat care a fost evacuat cu forța dintr-un restaurat în flăcări, într-un incident care a avut loc în Pitești în 2021.
De asemenea, Departamentul de Stat american amintește că fostul președinte Ion Iliescu și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu sunt judecați pentru crime împotriva umanității în Dosarul Revoluției.
Un alt dosar care vizează utilizarea forței excesive care a condus la deces este cazul torționarilor disidentului Gheorghe Ursu. Foștii ofițeri de Securitate acuzați de uciderea lui Gheorghe Ursu au fost achitați definiv în acest dosar în iulie 2023.
„Corupție guvernamentală gravă”
Capitolul despre România se deschide cu următoarele concluzii:
- „Nu au existat schimbări semnificative în ceea ce privește situația drepturilor omului în România în cursul anului”
- „Printre problemele semnificative legate de drepturile omului s-au numărat rapoarte credibile privind: tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate de către guvern sau în numele guvernului; și corupție guvernamentală gravă”
- „Guvernul a luat măsuri credibile pentru a identifica și a pedepsi funcționarii care ar fi putut comite abuzuri în domeniul drepturilor omului, dar în unele cazuri acțiunile guvernului au fost insuficiente și impunitatea a reprezentat o problemă”
- „Constituția și legea prevedeau un sistem judiciar independent, iar guvernul a respectat, în general, independența și imparțialitatea justiției. Ineficiența și lipsa de responsabilitate în ceea ce privește supravegherea judiciară au subminat uneori independența și imparțialitatea justiției”.
0
13
