Partidul preşedintelui populist Aleksandar Vucic, SNS (Partidul Progresist Sârb, dreapta naţionalistă - n.r.), aflat la guvernare, conduce în alegerile parlamentare anticipate care au avut loc duminică în Serbia, potrivit unor rezultate parțiale ale caselor de sondare Ipsos și CeSID, bazate pe o numărare parțială a voturilor din unele secții de votare, scrie Reuters.
Partidul Progresist Sârb (SNS), aflat la guvernare, ar fi obținut 46,6% din voturi.
Alianța de opoziție Serbia Against Violence s-ar fi clasat pe locul al doilea, cu 23% din voturi, în timp ce Partidul Socialist din Serbia ar fi pe locul al treilea, cu 6,9% din voturi, conform Reuters.
Peste 6,5 milioane de cetăţeni cu drept de vot au fost chemaţi la urne duminică, la al cincilea scrutin într-un deceniu în Serbia.
Vucic, care nu este oficial liderul SNS şi nici nu a candidat, deşi lista partidului său se numeşte „Aleksandar Vucic - Serbia nu trebuie să se oprească”, a condus campania electorală cu promisiunea că, dacă formaţiunea sa nu obţine o majoritate pentru a guverna, va demisiona şi va convoca alegeri prezidenţiale în 2024.
Actualele alegeri legislative anticipate sunt o încercare de a linişti opoziţia, care a căpătat curaj după amplele demonstraţii antiguvernamentale în semn de protest faţă de două atacuri armate comise la întâmplare în acest an, care au şocat populaţia ţării balcanice.
În aceste alegeri sunt în joc nu doar cele 250 de mandate din Parlamentul naţional, ci şi cele din Adunarea regiunii autonome Voivodina, precum şi primăriile a 60 de oraşe, inclusiv Belgrad.
Opoziţia, unită într-o coaliţie electorală sub denumirea de „Serbia împotriva violenţei” (SPN), aspiră să câştige primăria capitalei şi, dacă îşi va atinge obiectivul, ar fi o victorie de o simbolistică aparte împotriva lui Vucic, care a fost prim-ministru din 2014 până în 2017 şi este şef al statului din 2017.
Politicianul dominant al Serbiei
În ultimii ani s-au înmulţit acuzaţiile de autoritarism din partea opoziţiei, atât proeuropene, cât şi antieuropene de dreapta, care îl acuză pe Vucic de concentrarea puterii prin controlarea principalelor mass-media, care încearcă să discrediteze orice critic.
Alegerile de duminică au avut loc pe fondul presiunii în creştere din partea Occidentului pentru ca Serbia să ajungă la o soluţie privind statutul Kosovo, fosta sa provincie, care şi-a declarat unilateral independenţa în 2008.
Pe de altă parte, sub guvernarea Vucic, Serbia continuă să nu se definească clar în favoarea Uniunii Europene şi menţine o poziţie de ambiguitate calculată în faţa invaziei ruse asupra Ucrainei, pentru a păstra în continuare relaţii bune cu Rusia, aliatul său istoric.
Opoziţie pro-europeană unită
Declanşarea unor proteste masive cetăţeneşti după două atacuri fără discernământ cu arme de foc care au făcut 19 morţi în luna mai, dintre care 10 copii la o şcoală din Belgrad, a evidenţiat marea nemulţumire populară faţă de Vucic.
Opt formaţiuni eterogene de opoziţie şi proeuropene s-au unit pentru prima dată sub motto-ul de protest „Serbia împotriva violenţei”, pentru a se transforma în marele rival al SNS.
„Alegerile sunt despre Vucic, despre reputaţia sa, despre permanenţa lui la putere”, a rezumat pentru EFE Milos Besic, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din Belgrad. „Dacă îi întrebaţi pe cetăţeni care este obiectivul alegerilor, jumătate vor răspunde că acesta este să-l apere pe Vucic, iar cealaltă jumătate, ca să-l destituie”, explică expertul sârb.
Preşedintele Vucic a câştigat alegerile prezidenţiale din 2022 cu aproximativ 60% din voturi şi acum, fără a fi candidat, conduce SNS.
16
16
