Georgia trebuie să adere la Uniunea Europeană pentru a exista ca stat independent din cauza ameninţării ruseşti, a declarat pentru AFP fostul său preşedinte încarcerat, Mihail Saakaşvili, care a condus ţara în timpul războiului scurt cu Moscova din 2008, potrivit AFP.

Mihail SaakaşviliFoto: Georgian Pool / AP / Profimedia

Liderii din UE au decis joi să acorde statutul de candidat Georgiei, care a solicitat acest lucru de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Pentru Tbilisi, aderarea la UE este o „chestiune de supravieţuire", a declarat Saakaşvili, în vârstă de 55 de ani, într-un răspuns scris trimis AFP de reprezentantul său, cu câteva ore înainte de anunţarea obţinerii acestui statut.

Mihail Saakaşvili, preşedintele pro-occidental al acestei ţări din Caucaz din 2004 până în 2013, este închis din 2021 pentru un caz de abuz de putere pe care îl contestă. Deşi aflat în detenţie, el rămâne principala figură a opoziţiei georgiene.

„Georgia, ca stat independent, ar putea dispărea dacă rămâne sau este lăsată într-o zonă gri" la uşa UE, a afirmat el, subliniind ameninţarea reprezentată de Rusia vecină, susţinătoarea a două teritorii separatiste, Osetia de Sud şi Abhazia, a căror independenţă a recunoscut-o la sfârşitul războiului din 2008 şi unde are baze militare.

În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat, care a fost aprobat de şefii de stat şi de guvern joi seară, şi a cerut Tbilisi reforme judiciare şi electorale, mai multă libertate pentru presă şi mai puţină putere pentru oligarhi. Acum Georgia este oficial candidată.

Georgia, care a fost anexată de Rusia în secolul al XIX-lea şi din nou în 1921 de bolşevici, a fost invadată ultima dată de trupele ruseşti în august 2008, sub Saakaşvili, într-un război de cinci zile.

Această ultimă invazie este punctul culminant al tensiunilor cu Moscova, o putere regională deranjată pe apropierea Tbilisiului de Occident.

Mulţi georgieni văd aderarea la UE ca fiind protecţia supremă împotriva agresiunii ruseşti, notează AFP. Potrivit lui Saakaşvili, principalul obstacol în calea europeană a Georgiei este regresul democratic al partidului de guvernământ Visul Georgian, care de ani de zile face echilibristică între Occident şi Rusia.

Partidul a fost fondat de oligarhul Bidzina Ivanişvili, care şi-a făcut averea în Rusia şi este suspectat de complicitate cu Kremlinul.

„Un oligarh rus a preluat statul", a spus Saakaşvili, adăugând că „toate instituţiile statului sunt controlate de el şi influenţate de Rusia prin el".

Autorităţile georgiene resping aceste acuzaţii şi reamintesc că obiectivul aderării la Uniunea Europeană şi NATO - susţinut de aproximativ 80% din populaţie, conform sondajelor - a fost înscris în Constituţia ţării sub guvernarea partidului Visul Georgian.

Integrarea Georgiei în UE ar fi o „înfrângere pentru (Vladimir) Putin" şi ar însemna că Europa intră în "ceea ce a fost considerat în mod tradiţional curtea din spate a Rusiei", a spus Saakaşvili.

"Dacă vrem ca Europa să aibă un viitor, Putin trebuie să piardă", a adăugat el.

Saakaşvili a fost arestat în 2021, la întoarcerea sa din exilul din Ucraina, unde a urmat o a doua carieră politică şi a fost guvernator al regiunii strategice Odesa şi apoi consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.

În 2018, un tribunal georgian l-a condamnat în absenţă la şase ani de închisoare pentru abuz de putere, acuzaţii despre care ONG-urile pentru drepturile omului spun că sunt motivate politic. El susţine că a fost supus relelor tratamente în închisoare, iar medicii şi-au exprimat îngrijorări serioase cu privire la sănătatea sa de la greva foamei de 50 de zile pe care a urmat-o în 2022.

Zelenski a acuzat guvernul georgian că îl "ucide încet" pe Saakaşvili la ordinele lui Vladimir Putin şi a cerut eliberarea sa, la fel ca Polonia şi mai multe ţări europene.