Mali a cerut forțelor de menținere a păcii ale ONU să plece imediat, ceea ce va însemna sfârșitul brusc al unei misiuni de zece ani care s-a zbătut să protejeze civilii și propriile trupe, sporind temerile că această țară africană va ajunge în haos, din cauza forțelor islamiste și a revoltelor separatiste, transmite Reuters.
Misiunea ONU, cunoscută sub numele de MINUSMA, era deja îngreunată de restricții asupra operațiunilor sale aeriene și terestre de când junta de guvernământ din Mali și-a unit forțele cu gruparea de mercenari rusă Wagner în 2021, ceea ce a limitat eficiența sa împotriva insurecției islamiste care a prins rădăcini în urmă cu un deceniu și care s-a răspândit de atunci în întreaga Africă de Vest.
În ciuda restricțiilor, forța MINUSMA, formată din 13.000 de oameni, a ținut piept în orașele din nord, inclusiv Gao și Timbuktu, care sunt înconjurate de islamiști.
Junta rămâne cu 1.000 de soldați Wagner contra luptătorilor islamiști și separatiștilor tuaregi
Trupele ONU patrulează taberele pentru persoanele strămutate, care sunt frecvent atacate, și asigură evacuări medicale pentru armata subechipată a Mali.
De asemenea, a ajutat la potolirea rebelilor conduși de tuaregi din nordul Mali, care au pus capăt revoltei lor separatiste odată cu Acordul de la Alger din 2015.
Nu este clar cât de repede ar putea pleca trupele ONU în urma cererii neașteptate a Mali de vineri.
Dar, atunci când o vor face, conducerea din Mali va fi singură cu aproximativ 1.000 de soldați Wagner pentru a lupta cu militanții legați de Statul Islamic și Al Qaeda, care au ucis mii de civili și soldați și controlează mari porțiuni din nordul și centrul deșertic al țării.
„Dacă pleacă, va fi anarhie și război civil, în special împotriva civililor și a celor slabi", a declarat vineri Ahmedou Ould-Abdallah, un fost ministru de externe mauritan care a fost înalt oficial al ONU în Africa de Vest și care în prezent conduce un think-tank regional.
„Dacă ramân, sunt aproape discreditate", a adăugat el.
Un purtător de cuvânt al Coordonării Mișcărilor din Azawad (CMA), alianța rebelă condusă de tuaregi, a declarat că orice retragere a ONU este prematură, deoarece acordul de pace nu a fost implementat pe deplin și ar amenința stabilitatea în întreaga regiune Sahel.
Masacru făcut „oameni albi înarmați”, adică trupe Wagner
Relațiile dintre ONU și junta din Mali, care și-a consolidat puterea prin două lovituri de stat în 2020 și 2021, sunt tensionate de ani de zile.
Junta dorea ca MINUSMA să devină o forță de luptă mai activă pentru a contracara amenințarea islamistă, dar ONU a spus că nu face parte din misiunea sa.
Între timp, oficialii ONU au făcut presiuni pentru mai multă libertate de mișcare pentru a proteja civilii și a investiga abuzurile asupra drepturilor comise de militanți, armată și, mai recent, de Wagner.
Legăturile au atins punctul de ruptură luna trecută, când anchetatorii ONU au publicat un raport în care acuzau armata și „oamenii albi înarmați" de masacrarea a 500 de persoane în orașul Moura în martie 2022.
Mali, Rusia și Wagner neagă că ar fi săvârșit fapte ilegale în Moura sau că ar fi vizat civili oriunde în Mali.
ONU a declarat în repetate rânduri că limitările impuse de juntă au împiedicat-o să își îndeplinească misiunea.
Mali a refuzat sau a întârziat frecvent permisiunea MINUSMA de a se deplasa în zonele de luptă, ceea ce o face mai puțin capabilă să răspundă civililor atacați sau să investigheze rapid abuzurile.
Cum a ajuns Mali să ceară plecarea trupelor ONU
Frustrați de aceste restricții, diplomații occidentali și africani au cerut schimbări în acest an. Cu toate acestea, în urma unei revizuiri a misiunii în ianuarie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a respins săptămâna trecută o propunere de suplimentare cu până la 3 600 de soldați, pe care vecinii africani din Mali au făcut presiuni în acest sens, precum și o propunere alternativă care ar fi redus MINUSMA la o misiune politică la Bamako, capitala Mali.
În schimb, el a propus prelungirea mandatului forței cu doar câteva modificări, inclusiv închiderea unor mici baze din nord.
La 14 iunie, guvernul din Mali a emis o declarație prin care a respins toate propunerile.
Apoi, vineri, ministrul de externe din Mali, Abdoulaye Diop, a declarat la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU că există „o criză de încredere între autoritățile maliene și MINUSMA" și că forța ONU ar trebui să plece „imediat".
Consiliul de Securitate al ONU, format din 15 membri, era pe cale să reînnoiască mandatul MINUSMA înainte ca actualul mandat să expire la 30 iunie.
Nu este clar la acest moment dacă Consiliul - în care Rusia are drept de veto ca unul dintre cei 5 membri permanenți - va vota acum pentru o reînnoire sau cât timp va dura încheierea unei retrageri ordonate a misiunii dacă nu va exista o prelungire.
Vineri, ca răspuns la anunțul Mali, șeful MINUSMA, El-Ghassim Wane, a declarat presei că forțele de menținere a păcii pot opera doar cu acordul țării gazdă: fără acest lucru, misiunea este „imposibilă".
Purtătorul de cuvânt al MINUSMA, Fatoumata Sinkoun Kaba, a refuzat să comenteze logistica unei eventuale retrageri și a declarat că misiunea va respecta mandatele Consiliului de Securitate.
Cea mai mortală misiune ONU
MINUSMA a fost lansată în 2013, după ce rebelii separatiști și insurgenții legați de Al Qaeda au ocupat nordul Mali. Trupele franceze i-au forțat pe militanți să se retragă, dar aceștia au revenit.
Peste 170 de membri ai forțelor de menținere a păcii au murit în lupte, ceea ce face din MINUSMA cea mai mortală misiune de luptă a ONU.
Violențele s-au extins în țările vecine Burkina Faso și Niger, creând una dintre crizele umanitare cu cea mai rapidă creștere din lume.
Junta din Mali a promis stabilitate atunci când a preluat puterea; a adoptat o poziție anti-franceză și a strâns legăturile cu Rusia.
Până la sfârșitul anului 2021, au apărut forțele Wagner.
În câteva săptămâni, Mali a impus restricții de zbor, așa cum trupele ONU au pățit și în Republica Centrafricană, alt loc unde operează gruparea Wagner.
Bamako și Kremlinul susțin că trupele rusești, nu mercenarii Wagner, sunt prezente în Mali, șinumai pentru a antrena armata și a furniza echipamente.
10
50
