Lista sancțiunilor UE împotriva Rusiei este lungă, de la cărbune și petrol, până la caviar. Pe nicio listă de sancțiuni nu se află însă uraniul. Industria nucleară a Rusiei continuă să facă afaceri cu europenii, concretizate în tranzacții profitabile și venituri pentru Kremlin.
UE a impus un total de 1.242 de sancțiuni specifice, de la începutul războiului, până la începutul lunii aprilie a acestui an. Activele private ale oligarhilor au fost înghețate, ca și deținerile în valută ale băncii de stat a Rusiei, în valoare de câteva sute de miliarde de euro. Zece pachete de sancțiuni sunt menite a afecta direct economia Rusiei.
Iată însă că, pe alocuri, severitatea restricțiilor e umbrită de propriul interes, iar acest lucru depinde chiar de europeni. Și în timpul războiului, o serie de țări membre ale UE continuă să cumpere uraniu rusesc, elemente de combustibil rusești și tehnologie rusească pentru centralele lor nucleare.
Nouă luni de tranziție
Ministrul Economiei din Germania, Robert Habeck, vrea să schimbe această stare de fapt. El crede că statul rus câștigă mulți bani din afacerea cu uraniu. „Ucrainenii vor ca uraniul din Rusia să fie sancționat”, a explicat Habeck într-un interviu acordatDeutschlandradiola începutul lunii aprilie, după vizita sa la Kiev.
Habeck mai crede că nu este posibilă o interdicție imediată a importurilor: „Nu am putea face asta imediat, cum nu o facem nici cu petrolul sau cărbunele”. Dar s-ar putea acorda o perioadă de tranziție, reduce volumul de uraniu în șase luni „iar apoi, în nouă luni, s-a terminat”, a spus vicepremierul german, citat deTagesschau.de.
Între timp, guvernul german s-a pronunțat oficial în favoarea preluării de către Comisia UE de la Bruxelles, și a acordurilor cu industria nucleară a Rusiei, în următorul pachet de sancțiuni (al unsprezecelea).
Propunerea ar trebui apoi discutată de ambasadorii celor 27 de țări membre. E clar că decizia nu va putea fi luată ușor. Cinci țări ale UE au centrale nucleare care datează din vremea sovietică. Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia și Slovenia depind de cooperarea cu compania de stat rusă, Rosatom.
Problemă rezolvabilă, costuri mai mari
Potrivit lui Mycle Schneider, un analist al politicii energetice și nucleare la Paris, problema uraniului este rezolvabilă, cu costuri mai mari. În 2021, UE a primit 20% din uraniul natural din Rusia, plus încă 24% din țările influențate de Rusia: Kazahstan și Uzbekistan.
Însă Schneider nu vede nicio dependență absolută a europenilor, ci indică țări precum Canada, Australia sau Africa de Sud, care ar putea furniza uraniu, deși la un preț mai mare. Potrivit expertului în politică nucleară, Rusia are o mare pondere în uraniul îmbogățit, deținând o treime din capacitățile globale, însă, în opinia sa, există și alternative occidentale.
Pe de altă parte, Schneider vede o dependență reală de Rusia în elementele de combustibil. În cele cinci țări est-europene cu centrale nucleare de design sovietic, există 15 centrale nucleare pentru care „Rusia este singurul producător de elemente compatibile”. Și asta înseamnă, „fără îndoială, o dependență semnificativă de Rusia”.
Franța spune momentan „NON”
Expertul în politică nucleară vede rezistență la planurile germane de sancțiuni nu numai în Europa de Est. „Franța are multe motive să fie împotriva sancțiunilor împotriva Rusiei”. În decembrie 2021, Framatome, o subsidiară a francezului EDF, cel mai mare operator de centrale nucleare din lume, a semnat un acord strategic pe termen lung, cu compania de stat rusă Rosatom.
Puțin mai târziu, la începutul lui 2022, președintele Macron a oferit Rosatom un pachet de 20 % din compania care produce turbine speciale pentru centralele nucleare din Franța. Dacă ultima ar fi trecută pe lista de sancțiuni, rezultatul ar fi „că Franța ar pierde practic singura piață pentru a-și vinde turbinele”.
Până acum nu există semne că Franța intenționează să renunțe la acordurile nucleare cu Rusia. Se argumentează prin faptul că energia nucleară are o contribuție importantă împotriva încălzirii globale, deoarece este în mare măsură neutră, din punctul de vedere al emisiilor de CO2.
Iar în ce privește criticile germane, Parisul replică prin faptul că Germania încă generează o treime din electricitatea sa „cu cărbune murdar”, ce emite mult dioxid de carbon.
(foto articol:DreamsTime.com)
18
3
