Comisarul european pentru buget și administrație Johannes Hahn, care face parte din partidul OVP condus de cancelarul Karl Nehammer, se așteaptă ca Viena să renunțe „în timp util” la vetoul împotriva intrării României și Bulgariei în Schengen, într-o încercare a Austriei de a-și reface imaginea, notează Euractiv.
„Într-un viitor relativ previzibil, ambele țări pot deveni membre ale Schengen", a declarat Hahn duminică la postul public de televiziune ORF. „Un prim pas ar putea fi făcut pentru zboruri”, a adăugat el.
România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a fost primită în spațiul european de liberă circulație pe 8 decembrie, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE, Austria blocând decizia favorabilă în Consiliul JAI.
La momentul respectiv, observatorii austrieci au atribuit veto-ul Vienei viitoarelor alegeri regionale din Austria Inferioară, care vor avea loc la 29 ianuarie, zona de influență a conservatorilor din Partidul Popular Austriac (ÖVP), condus de cancelarul austriac Karl Nehammer, din care face parte și Hahn.
Oficialul european a recunoscut că imaginea Austriei a avut „cu siguranță" de suferit în Bulgaria și România ca urmare a veto-ului, „dar acest lucru se poate remedia", a adăugat Hahn.
Deși nu a fost „mulțumit" de lăsarea României și Bulgariei la ușa Schengen, Hahn a precizat că afluxul de solicitanți de azil pe care l-a înregistrat Austria, de aproximativ 80.000 de persoane, este o problemă.
Pe viitor, Uniunea Europeană va trebui să se asigure că politica de vize a candidaților la aderare se aliniază 100% cu blocul comunitar, a subliniat comisarul austriac.
În 2022, decizia Serbiei de a permite călătorii fără vize pentru indieni și tunisieni a dus la o creștere semnificativă a cererilor de azil din partea cetățenilor acestor țări, notează Euractiv.
Migranții, problemă mai veche a Austriei
Deși cancelarul austriac Karl Nehammer a subliniat în repetate rânduri că extinderea spațiului Schengen nu se poate face din cauza problemelor pe care România le are privind numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în țara noastră, Consiliul Uniunii Europene a cerut Vienei printr-o decizie adoptată, pe 19 decembrie 2022, la 11 zile de la Consiliul JAI, să remedieze deficiențele constatate de către Comisia Europeană în raportul de evaluare realizat în 2020 în ceea privește respectarea legislației Schengen privind returnarea.
Raportul a scos în evidență faptul că Austria are o problemă veche internă pe care nu a rezolvat-o în ultimii doi ani, în timp ce încearcă să dea vina pe alte state.
Astfel, Austria trebuie să își modifice legislația națională și să transpună directiva privind intrarea și returnarea migranților, potrivit recomandărilor forului european pentru a-și remedia probleme semnalate încă din 2020, când Karl Nehammer era ministru de interne.
Argumentele aduse de Austria împotriva intrării României în Schengen
După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.
- „România și Bulgaria au cifre diferite. Aceste țări nici nu ar putea cunoaște numărul adevărat dacă nu înregistrează oamenii”, a explicat Nehammer discrepanța dintre datele privind migranții prezentate de guvernul austriac și de autoritățile de la București și Sofia.
El a subliniat, într-un interviu acordat postului public de televiziune, că ridicarea dreptului de veto va fi posibilă numai atunci când România și Bulgaria vor îmbunătăți protecția la frontiere.
Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, respectiv de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are - proporţional cu populaţia sa - o presiune a migrației similare celei a Austriei. De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit, iar „în celelalte ţări ale UE pur şi simplu problema a fost conştientizată altfel decât în Austria”. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a susținut cancelarul.
„Poliția austriacă a investigat asta”
Și la reuniunea Consiliului European din 15 decembrie de la Bruxelles cancelarul austriac Karl Nehammer a continuat să susțină teza numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în România.
Întrebat, la Bruxelles, despre refuzul Austriei de a primi România în Schengen, Karl Nehammer a reluat teza numărului „uriaș” de migranți care au ajuns în Austria în acest an - 100.000, dintre care 75.000 neînregistrați de celelalte state prin care au trecut:
- „Poziţia Austriei este că trebuie să sprijinim Bulgaria şi România. Nu este o problemă de ţări împotriva altor ţări, este o problemă de securitate.
- Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate şi ştim că 20.000 de migranţi ilegali traversează România. Ştim asta ca urmare a investigaţiilor derulate de poliţia austriacă. Acum trebuie să găsim o soluţie la această problemă”.
La remarca unui jurnalist că aceste cifre sunt contestate de către autoritățile române, cancelarul austriac a răspuns:
- „Dar știţi că Poliţia Română îi are în evidenţă pe aceşti oameni care sunt înregistraţi în România.
- În Austria am înregistrat peste 100.000 de migranţi şi 75.000 dintre aceştia nu sunt înregistraţi. Este un număr uriaş.
- Este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană.
- Aceasta este problema şi este necesar să spunem că nu este vorba despre a fi împotriva Austriei, Bulgariei sau României. Trebuie să rezolvăm împreună aceasta problemă de securitate şi cred că o vom face”.
3
26
