Germania este pregătită să continue exercițiile practice de protecție a infrastructurii critice în Estonia, a declarat luni armata germană, în timp ce un prim exercițiu de acest tip, denumit „Baltic Tiger”, era pe cale să se încheie, potrivit Reuters.
Începând cu 3 octombrie, pușcașii marini și aviatorii germani se antrenează cum să securizeze aeroporturi precum baza din Aemari, portul din Tallinn și alte locații, împreună cu soldați din Estonia, Marea Britanie, Danemarca și Belgia.
Armata germană a declarat că exercițiile au fost planificate înainte de presupusul sabotaj de luna trecută al gazoductelor Nord Stream care transportă gaz rusesc către Europa, ceea ce a determinat țările europene să intensifice protecția infrastructurii lor critice.
Șeful marinei germane, Jan Christian Kaack, a declarat că a fost de acord cu omologul său estonian că ar avea sens să continue exercițiile regulate, dar că nu a fost luată încă o decizie finală.
Șeful forțelor aeriene germane, Ingo Gerhartz, i-a susținut opinia.
„Mai ales în aceste vremuri, este foarte important să demonstrăm în Estonia, dar și în întreaga Baltică, că suntem alături de ei și că suntem capabili, în cazul în care apare o criză, să ne întărim forțele aici în cel mai scurt timp”, a declarat el reporterilor.
Estonia are o linie de coastă de 3.800 de kilometri de-a lungul Mării Baltice și împarte peste 300 de kilometri de frontieră cu Rusia.
„Aici, la baza aeriană Aemari, suntem la doar 10 minute de zbor de granița cu Rusia”, a spus Gerhartz.
„La ce ne-ar folosi cel mai bun și mai modern Eurofighter dacă aeroportul de pe care operăm, aici, la Aemari, nu ar fi sigur?”, a mai spus el. Baza găzduiește cinci avioane germane Eurofighter ca parte a unei misiuni NATO de protecție a spațiului aerian al statelor baltice.
La 11 octombrie, NATO a avertizat Moscova că va răspunde atacurilor asupra infrastructurii critice a aliaților cu un „răspuns unit și hotărât”.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a angajat, de asemenea, să sporească protecția infrastructurii critice, afirmând că alianța și-a dublat deja prezența în Marea Baltică și în Marea Nordului, ajungând la peste 30 de nave, sprijinite de aeronave și activități submarine.
Rusia, care a construit gazoductele împreună cu parteneri străini, susține, de asemenea, că daunele au fost cauzate de sabotaj, dar a arătat cu degetul spre Statele Unite și aliații săi.
