Hakan Ayik, presupus traficant de droguri și cunoscut în mass-media din Australia ca gangsterul de Facebook, a ajutat fără să vrea poliția să distribuie printre infractori o aplicație de mesagerie criptată controlată de FBI. Ajutorul său a dus la arestarea a peste 800 de presupuși infractori din întreaga lume, relatează BBC.

Hakan Ayik, gangsterul de FacebookFoto: Captura

Peste 800 de presupuși infractori au fost arestați la nivel mondial după ce au fost păcăliți să folosească o aplicație de mesagerie criptată administrată de FBI.

Poliția australiană a declarat presei locale că bărbatul care, fără să vrea, a ajutat la distribuirea aplicației de mesagerie criptată gestionată de FBI, era un fugar pe nume Hakan Ayik.

Presupus că ar fi el însuși un traficant de droguri, oficialii spun că Ayik a fost identificat ca un factor cheie de influență și i s-a oferit acces de către agenții sub acoperire la un telefon pe care l-a recomandat apoi altor infractori asociați.

"A fost identificat din cauza poziției sale în lumea interlopă", a declarat un anchetator principal citat de Australian Telegraph. „El era o țintă principală ca fiind cineva de încredere și avea cum să distribuie cu succes această platformă.”

Se spune că el locuiește în Turcia de ani de zile și poliția l-a îndemnat să se predea pentru propria sa siguranță.

"Având în vedere amenințarea cu care se confruntă, este cel mai bine să ni se predea imediat ce poate", a declarat comisarul de poliție federal australian Reece Kershaw.

Cine este Hakan Ayik, gangsterul de Facebook

Cunoscut și sub numele de Joseph Hakan Ayik, tânărul de 42 de ani s-a născut din părinți migranți turci și se spune că ar fi crescut într-o suburbie a clasei muncitoare din Sydney.

Denumit în mass-media australiană „gangsterul de Facebook”, Ayik a apărut în presa națională în urmă cu aproximativ un deceniu pentru că avea postări din care reieșea stilul de viață scump, pe fondul mai multor presupuse legături ale sale cu bande și rețele de droguri.

El locuiește în afara țării de când a fost identificat ca prim suspect într-o operațiune a poliției care presupunea trafic de heroină. El a fost arestat pentru scurt timp în Cipru în 2010, dar a dispărut după ce a fost eliberat pe cauțiune și a rămas de atunci pe listele celor mai căutați oameni din Australia.

În filmările publicate de presa australiană, Ayik apărea conducând o mașină sport de 300.000 de dolari, purtând un ceas cu diamante la mână și ascultând muzică ce face referire la cariera lui interlopă.

Poliția spune că el și-a continuat activitatea ilegală din străinătate cu un număr de asociați care au fost arestați între timp.

Săptămâna aceasta, în presă au apărut informații potrivit cărora Ayik ar fi personaj cheie într-o grupare cunoscută drept „Cartelul Australian”, care introduce anual droguri în țară în valoare de 1,5 miliarde de dolari.

Jurnaliștii de investigație au reușit să-l localizeze în Turcia, unde continuă să ducă același trai de lux, cu bani investiți în afaceri și două case în zone rezidențiale exclusiviste. El ar trăi sub numele de Hakan Reis, ar fi renunțat la cetățenia australiană și ar fi căsătorit cu o olandeză, cu care are doi copii.

Cum a fost implicat în capcană?

Oficialii australieni spun că Ayik a jucat, fără să vrea, un rol crucial în operațiunea lor. După ce i s-a oferit un telefon cu aplicația ANOM de către agenții sub acoperire, el a recomandat apoi serviciul de mesagerie altor asociați.

Se pare că au existat aproximativ 12.000 de dispozitive criptate care circulau pe piața neagră cu aplicația preîncărcată, iar utilizatorii noi primeau un cod de la cei vechi pentru a putea folosi aplicația, creând senzația de încredere.

"Am fost în buzunarele crimei organizate", a spus comisarul de poliție Kershaw.

Ofițerii spun că au reușit apoi să citească milioane de mesaje în „timp real” care descriu comploturi de crimă, planuri de import în masă de droguri și alte operațiuni.

Hakan Ayik nu a fost arestat în timpul operațiunii, însă anchetatorii spun că ceilalți infractori reținuți vor ști că el „i-a pus în situația asta”.