Serviciul de informații interne al Germaniei a decis să plaseze partidul de extremă dreapta Alternativă pentru Germania (AfD) sub supraveghere, crezând că formațiunea politică și-a intensificat atacurile împotriva ordinii democratice, relatează AFP și BBC.
Thomas Haldenwang, directorul Biroului pentru protejarea Constituției (serviciul de informații interne german), a informat ramurile regionale ale serviciului cu privire la includerea formațiunii printre „cazurile suspectate” de extremism de dreapta, scriu agenția DPA și Der Spiegel.
Decizia, luată la sfârșitul săptămânii trecute, este foarte sensibilă întrucât vine cu doar șapte luni înainte de alegerile parlamentare.
Fondat în 2013, AfD a intrat în Parlamentul german în urma alegerilor din 2017, fiind principalul partid de opoziție față de alianța dintre social conservatorii și socialiștii aflați la guvernare.
AfD și-a construit succesul pe pozițiile sale împotriva politicii de migrație a cancelarului Angela Merkel însă în prezent este divizat de certuri interne care au dus la scăderea sa în sondajele de opinie.
Potrivit presei germane, Biroul pentru protejarea Constituției nu și-a făcut publică decizia din cauza procedurilor juridice în curs și a renunțat deocamdată la monitorizarea parlamentarilor sau a candidaților AfD la alegerile programate anul acesta.
Copreședintele grupului parlamentar AfD a denunțat o decizie „pur politică”. „AfD va iniția în mod evident proceduri legale” împotriva acestei decizii „nejustificate”, a adăugat Alice Weidel pe contul său de Twitter.
Pentru președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, biroul „a confirmat amenințarea reprezentată de AfD”.
Partidul „contribuie la subminarea structurilor noastre democratice (...) cu politica sa distructivă”, a spus el, considerând că decizia a fost „un pas necesar și corect”.
Decizia de a plasa partidul sub supraveghere s-ar baza pe un raport de informații de 1.000 de pagini care conține sute de discursuri sau declarații ale oficialilor partidului de la toate nivelurile.
Un element cheie în luarea deciziei ar fi influența celei mai radicale facțiuni a AfD, numită „Aripa” și apropiată de neonaziști. Plasată sub supraveghere anul trecut, această facțiune s-a dizolvat oficial dar reprezentanții săi încă fac parte din partid.
Raportul expune de asemenea legăturile AfD cu mai multe organizații radicale.
Liderii mai moderați ai partidului au încercat în ultimele luni să organizeze un contraatac de relații publice, afișând o imagine mai mainstream.
La un congres din luna noiembrie a anului trecut, copreședintele AfD Jörg Meuthen, considerat un moderat, a criticat dur apropierea unor membri ai partidului față de oponenții măsurilor antiepidemice și limbajul din ce în ce mai radical folosit pentru a critica guvernul.
Acesta făcea referire la președintele de onoare al AfD Alexander Gauland care acuzase guvernul că a folosit „propaganda de război” pentru a impune „dictatura Covid”.
Citește și:
6
6
