Confruntate cu alegerile cruciale pentru Parlamentul European din luna mai, principalele partide proeuropene - popularii, socialiştii, liberalii, verzii şi stânga unitară - îşi proclamă hotărârea de a revitaliza Europa şi de a consolida democraţia. Preşedintele francez Emmanuel Macron a intrat direct în campanie, în această săptămână, cu o platformă adresată cetăţenilor Uniunii Europene (UE), în care a subliniat urgenţa "unei renaşteri europene", în faţa ameninţării dezintegratoare şi obstructive a extremei drepte, precum autoritarismul instaurat în Ungaria de către prim-ministrul Viktor Orbán, membru al Partidului Popular European (PPE) scrie El Periodico citat de Rador.
UE este esenţială pentru a proteja cetăţenii şi statele lor de ameninţările şi de provocările socio-economice şi de securitate generate de lumea actuală globalizată şi instabilă. Nici cea mai mare ţară a UE nu se poate confrunta singură cu aceste provocări. Pentru a revitaliza Europa şi pentru a răspunde nemulţumirii cetăţenilor, este necesară consolidarea democraţiei naţionale şi a celei europene. Acest lucru depăşeşte măsurile enunţate de Macron pentru a păstra "libertatea democratică" şi le cere cetăţenilor să perceapă că opiniile lor contează şi că pot controla deciziile politicienilor. Pe de altă parte, contractul social al perioadei postbelice trebuie recuperat, iar asta trece dincolo de "scutul social" menţionat de Macron, deoarece necesită reducerea inegalităţii, precarităţii, nedreptăţii fiscale, stagnării şi scăderii puterii de cumpărare a majorităţii populaţiei.
Economistul François Bourguignon subliniază că tulburările sociale din Franţa sunt rezultatul unui deceniu de stagnare a puterii de cumpărare a veniturilor mici şi mijlocii. Reducerea drastică a previziunii de creştere în zona euro, în acest an, la 1,1%, realizată de Banca Centrală Europeană (BCE), subliniază urgenţa unei politici de stimulare a creşterii, fără de care nemulţumirile vor continua să crească.
Credibilitate
Promisiunile de consolidare a democraţiei, formulate înaintea alegerilor, nu fac casă bună cu alianţele populare, socialiste şi liberale cu partidele de extremă dreapta. În prezent, popularii guvernează împreună cu extrema dreaptă sau cu sprijinul ei în Austria (Partidul Libertăţii, FPÖ), Bulgaria (Patrioţii Uniţi, OP) şi Andaluzia (Vox). Liberalii, alături de populari, guvernează datorită extremei drepte în Finlanda (Reforma Albastră) şi în Danemarca (Partidul Popular Danez, DF), plus în Andaluzia. Socialiştii guvernează cu extrema dreaptă în Slovacia (SNS).
Discuţia formală pentru o eventuală expulzare a lui Orbán şi a partidului său din PPE, programată pentru 20 martie, a avut loc numai după ce el a iniţiat o campanie publicitară împotriva preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, membru al PPE, nu pentru că a dezmembrat bazele democraţiei de ani de zile. Toleranţa celor trei mari partide faţă de corupţia afiliaţilor lor naţionali ridică şi o problemă de credibilitate, după cum arată exemplele PP spaniol, din Bulgaria şi cel al lui Silvio Berlusconi, în cazul popularilor, al României, în cazul socialiştilor şi liberalilor care conduc în coaliţie, şi al premierul ceh, Andrej Babis, în cazul liberalilor.
Manipulări
Macron propune crearea unei Agenţii Europene pentru Protecţia Democraţiilor, pentru a preveni atacurile cibernetice şi manipulările electorale. Dar, încă o dată, protecţia libertăţii presei, fundamentală pentru democraţie, este uitată. Având în vedere pasivitatea Comisiei Europene şi a guvernelor UE, libertatea presei a dispărut în Ungaria şi presiunea asupra mass-media este imensă în Polonia, Bulgaria, România, Slovacia, Croaţia şi Malta, după cum arată Freedom House şi Reporteri fără Frontiere. În plus, UE a afectat libertatea presei cu Directiva privind secretele comerciale, denunţată ca un instrument pentru a împiedica divulgarea comportamentului ilicit al companiilor, şi care, în noiembrie 2018, a fost utilizată în Franţa pentru a refuza accesul ziarului Le Monde la datele oficiale în cazul scandalului de implanturi defecte. Noua directivă în curs privind protecţia informatorilor a fost, de asemenea, denunţată de Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, OSCE şi ONU ca o capcană legală pentru prevenirea scurgerilor. Opacitatea UE a ieşit în evidenţă săptămâna aceasta, când Curtea Europeană de Justiţie a decis că Executivul European şi Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (ESFA) nu mai pot refuza accesul la studiile privind toxicitatea şi caracterul cancerigen al controversatului erbicid glifosat.
