Washingtonul și-a suspendat participarea la tratatul INF care interzice rachetele sol-sol cu o rază de acțiune de 500 până la 5.500 Km, acuzând Rusia că încalcă acest document semnat în 1987. Drept răspuns, Moscova a făcut la fel și, dacă nu intervine o lovitură de teatru, tratatul va deveni caduc în august, scrie Le Vif citat de Rador.

HotNews.roFoto: Hotnews

Această realitate induce teama de o nouă cursă a înarmărilor cu atât mai mult cu cât relațiile ruso-americane sunt la cel mai scăzut nivel.

“Dezarmarea este ceva care ne privește pe toți și ne bucurăm dacă asemenea negocieri ar avea loc nu numai cu Statele Unite, Europa și Rusia, ci și cu China”, a spus cancelarul german la Conferința pentru securitate de la Munchen, reuniunea vârfurilor diplomatio-militare mondiale.

Dar acest apel la salvarea unui tratat emblematic simbolic pentru măsurile de încredere americano-sovietice negociate la sfârșitul Războiului rece nu a fost primit pozitiv.

Nici vicepreședintele american Mike Pence, nici șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, prezenți la Munchen, n-au răspuns în discursurile lor la apelul gazdei lor.

La finalul unei întâlniri cu ministrul rus, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat vineri că Moscova nu dă “niciun nou semn” că ar vrea să salveze acordul de dezarmare și să renunțe la rachetele sale 9M729 care ar încălca potrivit Washingtonului tratatul INF, acronimul englez pentru “forțe nucleare intermediare” (FNI).

Statele Unite au primit sprijinul tuturor membrilor NATO, inclusiv al Berlinului, pe temă și “dovezi” ale încălcărilor rusești ar fi fost adunate de alții decât de Washington.

Totuși Germania, care se află în centrul crizei numite a rachetelor care a dus la tratatul INF, speră într-o revenire la masa negocierilor.

NATO a arătat deja că nu intenționează să desfășoare rachete intermediare în Europa ca răspuns pentru Moscova. Dar Alianța dispune de alte sisteme care nu sunt interzise de tratat, ca armamentele mare-sol sau aer-sol.

În afară de Rusia, eficacitatea politicilor de control al armamentelor și al dezarmării nu poate fi o realitate fără China, care potrivit NATO și experților dispun de un arsenal cu rază de acțiune intermediară important.

Această creștere a puterii militare a Beijingului l-a motivat pe președintele Donald Trump să accelereze ieșirea din acest tratat, estimează observatorii.

“De mai mulți ani, Pentagonul se îngrijorează pentru dezechilibrul, potrivit lui, dintre arsenalele balistice și de croazieră chinezești și nord-coreene și mijloacele americane din regiune”, arată Fundația pentru cercetare strategică într-o recentă notă de analiză.

Acest centru de reflecție consideră deci “de neconceput” ca un tratat lărgit să fie negociat.

Un înalt oficial chinez a repetat sâmbătă la Munchen poziția de principiu a țării sale: Beijingul nu va participa la un INF lărgit.

“China (…) își dezvoltă capacitățile (militare) în funcție de nevoile sale de apărare și nu amenință pe nimeni. Noi ne opunem deci unei multilateraliztări a INF”, a arătat Yang Jiechi, influent oficial diplomatic și membru al biroului politic al partidului comunist chinez.

Suspendarea tratatului INF induce pe de altă parte teama pentru viitorul New START semnat în 2010, un alt acord care prevede o reducere a arsenalelor nucleare strategice americane și rusești, care pot anihila planeta. Acest document, negociat în timpul președinției lui Barack Obama, ajunge la termen în 2021.

Serghei Lavrov a reamintit sâmbătă că președintele Vladimir Putin propusese “să înceapă negocierile pentru a prelungi durata tratatului”.

Dar “timpul trece foarte repede”, a subliniat el, subliniind că țara sa are “îngrijorări” privind felul în care americanii se dezarmează în conformitate cu New Start.

“Deocamdată, nu ni se propun consultări substanțiale”, a spus el.