Populația rezidentă (cea care locuiește efectiv în țară, fără cei plecați la muncă în străinătate) a României era de puțin peste 19 milioane de locuitori la începutul acestui an, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Faptul că se nasc mai puțini locuitori decât mor (sporul natural e negativ), norocul nostru ) în materie de demografie) îl reprezintă imigranții aduși să muncească în țară. De fapt, datorită emigranților populația României a crescut în premieră după mulți ani de scădere. De fapt, țara noastră pierde câte un milion de oameni la fiecare 10 ani.Iar scenariile INS pentru viitor sunt destul de sumbre. Am putea ajunge să avem puțin peste 12 milioane de locuitori peste 35 de ani. Vezi în text câți romani ar putea pierde fiecare județ.
Statisticienii au realizat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de viaţă la naştere şi soldului migratoriu pe termen lung (pentru cel puţin 12 luni) la nivelul fiecărui judeţ. Prin însumarea populaţiei rezidente proiectate obţinute pentru fiecare judeţ s-a stabilit populaţia rezidentă proiectată a României până în anul 2060.
INS lucrează cu mai multe scenarii. Cel mai probabil e cel „intermediar”, între cel constant, optimist, mediu și apoi cel pesimist.
Varianta constantă reprezintă o „variantă reper”, cu rol de a compara rezultatele obţinute prin menţinerea valorilor fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete înregistrate în cadrul fiecărui judeţ. În varianta constantă, România ar urma să ajungă în anul 2060 la 11,0 milioane locuitori. În varianta optimistă, pentru anul 2060, rezultatul proiectării la nivel naţional este de 16,3 milioane locuitori, iar în varianta pesimistă de 12,5 milioane locuitori.
Varianta medie reprezintă varianta cea mai plauzibilă asupra evoluţiei populaţiei, pe baza căreia România ar urma să aibă, în anul 2060, o populaţie rezidentă de 13,8 milioane locuitori. În varianta intermediară populaţia rezidentă este estimată, în anul 2060, la 15,4 milioane locuitori.
În toate variantele de proiectare, populaţia rezidentă a României se va reduce cu valori cuprinse între 3,6 milioane persoane (varianta optimistă) şi 12 milioane persoane (varianta pesimistă).
Explicație foto: scăderea populației în fiecare județ (pondere) între 2024 și 2060
- Scăderea populaţiei la nivelul judeţelor, în varianta medie (cea mai plauzibilă) de proiectare, va oscila între -61,3% (Teleorman) şi -7,5% (Iaşi).
- În 2060 municipiul Bucureşti ar urma să aibă în continuare cea mai numeroasă populaţie (1,38 milioane persoane), urmat de judeţul Iaşi (a cărui populaţie va scădea la 728.700 persoane în 2060).
- Tulcea ar înregistra o reducere a populaţiei cu aproximativ 97.800 persoane şi va rămâne în continuare judeţul cel mai puţin populat.
- Populaţia rezidentă a municipiului Bucureşti şi cea a judeţului Prahova va înregistra până în anul 2060 cea mai mare reducere, de -464.300 persoane şi respectiv de -320.300 persoane.
- Pe sexe, în varianta medie de proiectare, populaţia masculină s-ar reduce în anul 2060 cu -31,4%, iar populaţia feminină ar înregistra o scădere cu -29,6%.
- Judeţele Cluj, Iaşi, Sibiu şi Timiş vor înregistra cele mai mici diminuări ale populaţiei feminine (sub -10,0%), iar judeţul Iaşi va înregistra singura diminuare sub 10% a populaţiei masculine (de -6,1%). Judeţele cu cele mai mari diminuări, atât pentru populaţia feminină cât şi cea masculină, vor fi judeţele Teleorman (-60,0% pentru populaţia feminină şi -62,6% pentru populaţia masculină) şi Olt (-56,7% pentru populaţia feminină şi -60,2% pentru cea masculină).
- Ponderea populaţiei feminine va înregistra scăderi semnificative. În anul 2060, în judeţele Giurgiu, Iaşi, Sălaj, Tulcea şi Vaslui ponderea populaţiei feminine va fi sub 50,0% din totalul populaţiei rezidente. Judeţele Dolj, Gorj şi municipiul Bucureşti vor înregistra cea mai mare pondere a populaţiei feminine (de peste 53,0%).
- În varianta medie populaţia rezidentă adultă din România va fi de 7920,4 mii persoane în 2060 (cu 5418,2 mii persoane mai puţine decât în 2015), iar ponderea va scădea de la 67,3% (2015) la 57,4% (2060).
- Populaţia de 15-64 ani va înregistra o scădere în toate judeţele ţării cu excepţia judeţului Ilfov. În anul 2060 populaţia rezidentă adultă va fi de circa 400.000 persoane. Până în anul 2060 este anticipată o diminuare mai accentuată a populaţiei în vârstă de muncă în judeţele din sudul ţării:, Gorj (-67,9%), Teleorman (-65,7%), Brăila (-63,3%) şi Vâlcea (-62,7%).
- Regiunile Vest (724,9 mii persoane) şi Sud-Vest Oltenia (541,8 mii persoane) vor continua să se încadreze şi în anul 2060, în grupul regiunilor cu cel mai mic număr al populaţiei în vârstă de muncă, la polul opus menţinându-se regiunile Nord-Est, Nord-Vest şi Bucureşti-Ilfov.
- Dacă judeţele Ilfov, Timiş şi municipiul Bucureşti se remarcau cu o pondere a populaţiei rezidente adulte de peste 70,0% din populaţia totală, în 2060 se anticipează că doar judeţele Iaşi şi Ilfov vor avea o pondere a populaţiei de 15-64 ani de peste 60,0% din populaţia totală (Iaşi 65,2% şi Ilfov 60,2%).
- Procesul de îmbătrânire demografică va continua însă cu intensităţi diferite. Pentru populaţia rezidentă în vârstă de 65 de ani şi peste este anticipată o creştere numerică continuă.
- Ponderea populaţiei rezidente vârstnice în total populaţie rezidentă va creşte la 29,7%, iar ponderea tinerilor se va reduce la 12,9%, ceea ce va duce la accentuarea gradului de îmbătrânire demografică a populaţiei României. Dacă indicele de îmbătrânire la nivelul ţării este de 111 vârstnici la 100 tineri, în perspectiva anului 2060 indicele de îmbătrânire va fi de 231 vârstnici la 100 tineri.
- Judeţul Gorj şi municipiul Bucureşti vor fi, în 2060, zonele cele mai “îmbătrânite” cu ponderi de peste 38,0% din populaţia totală proiectată
- În varianta medie, în anul 2060, un număr de 18 judeţe vor înregistra ponderi de peste 40,0% ale populaţiei rezidente de 80 de ani şi peste din populaţia vârstnică (Argeş, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Neamţ, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vaslui şi Vâlcea). Numai în judeţele Cluj, Ilfov, Timiş şi municipiul Bucureşti se vor înregistra, în anul 2060, ponderi mai mici (sub 30%) ale populaţiei de 80 de ani şi peste.
- În anul 2015 populaţia rezidentă de 80 de ani şi peste a reprezentat aproximativ un sfert din populaţia rezidentă vârstnică (826,1 mii persoane). Judeţul Satu Mare a înregistrat cea mai mică pondere a populaţiei rezidente de 80 de ani şi peste (19,4% în anul 2015), iar cea mai mare pondere a fost înregistrată în judeţul Botoşani (27,9%).
- În perspectiva anului 2060 populaţia rezidentă de 80 de ani şi peste va creşte cu 608.000 persoane în varianta medie.În cadrul populaţiei rezidente de 65 de ani şi peste, ponderea populaţiei de 80 de ani şi peste va creşte la 35,1% (2060) în varianta medie şi la 37,1% în varianta intermediară.
3
24
