Estimăm că inflația totală va atinge din nou un vârf de circa 8,0% în perioada ianuarie-februarie 2024, pe fondul modificărilor anunțate ale accizelor pentru produsele din tutun și al efectului venit din eliminarea plafonării adaosului comercial la produsele alimentare de bază, arată Departamentul de analiză al Erste Bank.

Inflatia erodeaza puterea de cumparareFoto: Andriy Popov / Panthermedia / Profimedia Images

Perspectiva inflației pe termen scurt va fi probabil puțin afectată de accizele recent introduse pentru băuturile nealcoolice care conțin zahăr și de creșterea cotei TVA de la 5% la 9% pentru alimentele ecologice, arată economiștii. Presupunând un transfer complet și imediat în prețurile finale, acestea ar putea avea un impact de 0,1 puncte procentuale asupra cifrei anuale a inflației.

Inflația de bază (IPC mai puțin prețurile volatile- alimente, energie etc) - indicatorul preferat al băncii centrale în monitorizarea presiunilor inflaționiste, va intra pe un teritoriu cu o singură cifră începând cu noiembrie 2023 și va rămâne peste inflația generală cel puțin în următorii doi ani.

Inflația a fost subiectul cheie în ultimii doi ani pe glob, din cauza tensiunilor geopolitice și este foarte probabil să rămână așa în următorii doi ani.

„Ne reafirmăm prognoza de inflație pentru sfârșitul anului de 7,5% pentru 2023, dar ne așteptăm la presiuni inflaționiste ușor mai mari anul viitor. Estimăm ca inflația totală să scadă la aproximativ 5,3% până la sfârșitul anului 2024 față de 5,0% a/a cât estimam anterior.

Estimarea noastră IPC la sfârșitul anului pentru 2025 este de 4,2% a/a, încă peste limita superioară a intervalului țintă al BNR de 2,5%±1pp pe termen mediu.

Estimările noastre EUR/RON de la sfârșitul anului sunt de 5,0 pentru 2023, 5,10 pentru 2024 și 5,20 pentru 2025. Prin urmare, ne așteptăm ca deprecierea să fie treptată (aproximativ 1-2% în medie pe an), deoarece fundamentele ar trebui în cele din urmă să prevaleze.

Estimările noastre arată că dinamica EUR/RON are un efect asimetric asupra prețurilor de consum și că o depreciere de 1% a leului față de euro ar trebui să determine creșterea prețurilor de consum cu aproximativ 0,25-0,3% în următoarele douăsprezece luni.