Preşedintele Consiliului de Supraveghere a Fondului Român de Contragarantare Cristian Socol a anunţat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că îi va da în judecată pe cei care asociază numele său cu unele amendamente controversate la legea privind noile măsuri fiscale, potrivit news.ro.
„Nu voiam să mai scriu aici, dar văzând fake-news urile de azi, sunt nevoit. Voi acţiona în judecată orice persoană / instituţie publică care asociază numele meu unor măsuri precum amendamentul pv P2 sau impozitarea companiilor mari. Nu am avut absolut nicio implicare în aceste propuneri”, a scris Cristial Socol, pe pagina sa de Facebook.
Reamintim că în repetate rânduri presa a scris despre faptul că în spatele programului PSD s-ar afla Cristian Socol, Leonard Badea și Liviu Voinea.
(Cristian Socol-n.red) a fost – și s-a lăudat tot timpul cu asta, creierul din spatele politicilor fiscale ale lui Victor Ponta (da, cel cu taxa pe stâlp pusă economiei de pe o zi pe alta), Liviu Dragnea, celorlalți premieri PSD.
Viziunea sa economică e simplă și nu diferă mult de modelul de economie adoptat în ultimii ani ai lui Fidel Castro în Cuba: wageledgrowth – adică, pe înțelesul oricui, statul se împrumută și aruncă în economie banii împrumutați pentru consum, consum care asigură creșterea. Problema acestui model constă în faptul că el funcționează parțial numai dacă consumi din producția internă + limita lui: nu poți arunca cu bani la infinit, scrie CdG.
Iar în caz de criză bugetară – produsă chiar de wageledgrowth -, intri la rupere în mediul de afaceri de unde razi tot ce mișcă și plătește.
Despre teoria wageledgrowth a scris recent și Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR.
„Elita noastră conducătoare de acum s-a întâlnit cu vechea elită din anii 1990 pe tărâmul justiției sociale, dar s-a despărțit de ea în ceea ce privește rolul esențial al pieței. Gudurându-se pe lângă elita conducătoare, oportuniști au existat mereu. În anii 1990 lăudau economia de piață. Astăzi o blamează. Aici suntem în acest punct. Discursul elitei conducătoare din prezent este afectat de această optică, în care justiția socială, adică dorința de a introduce mai multă egalitate economică (a reduce inechitatea economică până aproape de dispariție) ar trebui atinsă prin creșterea redistribuirii, redistribuire pe care abordările anterioare achiziționate à contrecoeur în era Clinton-Blair o mai criticau câteodată.
Poate că elita conducătoare nu ar avea o problemă cu această abordare din prezent dacă nu ar fi în poziția dificilă la care au dus-o unii politicieni care fie pentru că nu au înțeles nimic din toate acestea, fie pentru că aveau obiective ascunse referitoare la justiție, au produs niște politici pe care le-au băgat pompos și eronat sub denumirea de „wage-led-growth”. Denumirea aceasta indică, în teorie, că accelerarea creșterii economic ar putea avea loc prin creșterea salariilor din sectorul privat. Deși teoria este mai mult decât dubioasă (vezi studiul lui Cezar Boțel intitulat „Wage -led-growth. O trecere în revistă a teoriei, evidenței și criticii”, publicat în 2019 la secțiunea „publicații ocazionale” pe site-ul BNR), ai noștri economiști au și falsificat-o și au aplicat creșterea salariilor în sectorul public, concomitent cu reducerea impozitelor. Asta a fost suficient, așa cum au arătat atunci mulți economiști lucizi, ca în viitor să apară „necesitatea” de a crește impozitele, pentru a acomoda dubla eroare a creșterii salariilor cu ritmuri aberant de mari și a reducerii concomitente a impozitelor.”, scrie Croitoru pe blogul personal.
1
6
