Angiografia coronariană, denumită și coronarografie, le permite doctorilor să „vadă“ în interiorul vaselor de sânge care alimentează inima fie ca metodă de prevenție a unui eveniment cardiac periculos, fie ca metodă de tratament de urgență, în cazul pacienților cu infarct miocardic acut. Dr. Alexandru Secară, medic specialist cardiologie, cu competență în cardiologie intervențională la Spitalul MedLife AngioLife, ne-a explicat cine are nevoie de coronarografie și cum se realizează această procedură.
Coronarografia este singura procedură de diagnostic care permite verificarea cu exactitate a condiției arterelor coronare, adică a vaselor de sânge care alimentează inima. Cu ajutorul acesteia, specialistul în cardiologie intervențională depistează eventualele îngustări ale vaselor de sânge, care pot opri fluxul de sânge al inimii.
Cum se simte îngustarea arterelor coronare: angina pectorală și infarctul miocardic
Arterele coronare, cele două vase de sânge localizate pe suprafața inimii, îi furnizează mușchiului cardiac oxigenul și substanțele nutritive de care are nevoie ca să funcționeze optim. „Inima este un organ lipsit de rezerve energetice, astfel încât circulația normală a sângelui prin cele două artere coronare este esențială în buna funcționare a întregului sistem cardiovascular“, explică dr. Alexandru Secară.
Cum arterele coronare sunt singurele surse de oxigen și nutrienți pentru inimă, orice afectare a acestora are consecințe serioase asupra mușchiului cardiac. De fapt, cea mai frecventă cauză a bolilor cardiovasculare o reprezintă boala coronariană aterosclerotică. Concret, în interiorul arterelor coronare se acumulează placă de aterom (depozite de grăsime din colesterol) și alte produse celulare, care îngustează și rigidizează vasele de sânge.
Simptomele bolii coronariene apar când vasele de sânge sunt mult îngustate, iar pacienții ajung la medic într-o stare avansată a bolii, prezentând simptomul clasic de durere în piept, care de regulă apare la efort și cedează la repaus, numit angină pectorală, potrivit specialistului. Uneori, însă, simptomul principal poate fi scăderea toleranței la efort sau senzația lipsei de aer.
Pacienții cu aceste simptome au nevoie de o evaluare cardiologică, incluzând o electrocardiogramă (ECG), o ecografie cardiacă și analize de sânge specifice. „Coroborând aceste elemente putem să apreciem care este riscul existenței bolii coronariene în cele mai multe cazuri“, precizează dr. Secară.
„O mențiune specială ar trebui făcută pentru pacienții diabetici care pot dezvolta neuropatie (o afectare a nervilor periferici) care îi împiedică să resimtă durerea. Așadar, diabeticii pot fi asimptomatici și, de regulă ajung tardiv la medic“, semnalează medicul de la MedLife.
Atunci când una dintre arterele coronare se blochează complet (ocluzie), survine infarctul miocardic acut.
Când este indicată coronarografia
Coronarografia este procedura salvatoare care se efectuează de urgență în cazul unui infarct miocardic acut. Prin intermediul acesteia, cardiologul intervenționist deblochează artera coronară înfundată. Pentru a salva mușchiul inimii și viața pacientului, coronarografia trebuie realizată în primele ore de la infarct.
Însă angiografia coronariană se realizează și cu scopul de a preveni apariția unui infarct miocardic care ar putea fi fatal. „Coronarografia are multiple indicații în cardiologia modernă: suspiciunea înaltă a existenței bolii coronariene aterosclerotice de către specialistul cardiolog, prezența stenozelor coronariene demonstrată la angio CT coronarian, testul ECG de efort pozitiv - acestea fiind cele clasice. De multe ori, efectuăm coronarografie diagnostică în cadrul unui bilanț preoperator al pacienților care necesită intervenție în sfera chirurgiei cardiovasculare“, precizează medicul.
În plus, dacă în timpul coronarografiei se depistează îngustări (blocaje) importante ale arterelor coronare, medicul poate interveni pentru rezolvarea lor pe loc, printr-o procedură de dilatare a vasului de sânge cu stent, numită angioplastie coronariană.
Cum se realizează coronarografia
Coronarografia se realizează în laboratorul de angiografie, într-un mediu steril care este dotat cu aparatură specială. Pe toată durata procedurii, pacientul este conștient, fiind necesară doar o ușoară anestezie locală la locul de abord.
Pentru efectuarea procedurii, cardiologul intervenționist introduce un tub subțire, numit cateter, printr-o cale de acces arterială, preferabil artera radială de la încheietura mâinii. În anumite cazuri, este nevoie de folosirea unui alt acces, prin zona inghinală, folosind artera femurală.
Cateterul este manevrat de cardiologul intervenționist, sub control radioscopic, până la originea arterelor coronare. Odată poziționat cu succes, medicul injectează direct în cele două artere coronare o substanță de contrast care îi permite vizualizarea interiorului vaselor folosind un mijloc radiologic numit angiograf.
„După obținerea imaginilor angiografice, putem constata prezența sau absența bolii coronariene aterosclerotice. Dacă identificăm leziuni care necesită implantarea unui stent, o putem face în acceași procedură. La final, sunt extrase toate materialele și, de regulă, plasăm la locul de abord o brățară care pune presiune local, prevenind sângerarea“, explică dr. Alexandru Secară.
Coronarografia durează, în medie, 30-45 de minute, după care pacientul poate să mănânce normal. Restricțiile post-intervenție se referă, de regulă, la repaus la pat pentru două ore după procedura efectuată la nivelul încheieturii mâinii și patru ore după procedurile efectuate inghinal.
Internare scurtă și riscuri mici
Principalul avantaj al coronarografiei este că permite identificarea posibilelor probleme la nivelul arterelor coronare, dar și soluționarea posibilelor îngustări care ar putea evolua către un infarct miocardic.
Dacă în timpul procedurii se observă leziuni importante, coronarografia se poate finaliza cu angioplastie coronariană – implantarea unui stent.
În plus, internarea este de scurtă durată – între 24 și 48 de ore, fiind o procedură minim invazivă.
„Riscurile care pot surveni în timpul sau imediat după coronarografie sunt destul de mici, cele mai frecvente incluzând sângerarea la locul de abord sau apariția alergiilor legate de substanța de contrast, ambele fiind destul de ușor de manageriat“, spune cardiologul intervenționist.
Impact major asupra calității vieții
De cele mai multe ori, pacienții care au beneficiat de o coronarografie, mai ales cu implantarea unui stent, resimt imediat efectele pozitive. „În primul rând, pacienții nu mai dezvoltă durere în piept, le crește toleranța la efort și nu mai acuză simptome de sufocare, crescând nu numai speranța de viață, ci având și un impact major asupra calității vieții“, precizează dr. Secară.
Este esențial ca, după procedură, pacienții să corecteze eventualii factori de risc cardiovascular: să renunțe la fumat, să țină sub control nivelul colesterolului, tensiunea arterială și diabetul zaharat. Dieta ar trebui să fie cât mai săracă în sare și grăsimi și să fie dominată de legume și fructe. În plus, un impact important asupra sănătății cardiovasculare îl are efortul fizic zilnic, în măsura în care este posibil.
***
Articolul face parte din campania “Oameni fericiți, Medici buni”.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură, ne inspiră și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni care știu să se apropie de pacienți, să îi trateze cu grijă și empatie, să inspire încredere. Experimentați, parte din cea mai mare platformă de diagnostic și tratament din România și ajutați de cele mai noi tehnologii, ei nu uită nicio clipă să fie, la rândul lor, oameni. Și asta pentru că dincolo de talent, vocație, experiență și abilități profesionale, ei sunt ghidați de două lucruri esențiale: iubirea față de oameni și fericirea lor, care le oferă satisfacția misiunii împlinite cu succes la finalul fiecărei zile.
Iubim să vedem oameni fericiți, iar asta ne face medici buni.
Articol susținut de MedLife
