Dr. Irina Stancu este medic primar oncolog la Spitalului MedLife Sama, din Craiova. Are o vastă experiență în lucrul cu pacientul oncologic și știe că, pe lângă performanța medicală, empatia și discuțiile cu bolnavul pot face diferența. Atunci când pacientul are încredere în medic, capătă încredere și în el însuși, iar, din acel punct, lupta lui cu boala are mai mari șanse de reușită.
Dr. Irina Stancu a absolvit Facultatea de Medicină din Craiova în 1995, o perioadă când nu era chiar ușor să fii medic în România. A ales să rămână aici, convinsă că, dacă vrei, poți să faci performanță și la noi în țară. În 2002 și-a luat specializarea în oncologie medicală, iar din 2008 este medic primar. A lucrat aproape 20 de ani la Spitalul Județean din Craiova, iar acum face parte din echipa Spitalului MedLife Sama, unde are grijă în fiecare zi de pacienții oncologici.
Iar îngrijirea pacienților oncologici nu e deloc una ușoară. Dacă pentru tratament există un protocol medical bine pus la punct, pentru grija și blândețea față de pacient nu există.
„Nu poți să te detașezi emoțional. Încărcătura psihică a ta, ca om, este deosebit de mare”
Empatia e printre primele calități ale unui medic bun, alături de capacitatea de a asculta pacientul, de a-i vorbi pe înțelesul lui și bineînțeles, de pregătirea și performanța medicală, consideră dr. Irina Stancu. Dar nu e, oare, și un impediment empatia, atunci când ne gândim la cazurile cărora le este martor un medic oncolog?
În ce măsură se detașează oncologul de problemele pacientului, ca să se protejeze emoțional, și-n ce măsură se încarcă?
„Teoretic, ar trebui să fim detașați. Ei, asta nu se poate. Indiferent cât am încerca să ne detașăm emoțional, indiferent cât încerc eu, personal, să mă detașez emoțional și să pun un zid între mine și pacient, lucrul acesta nu este întotdeauna posibil. Poți să te prefaci în fața pacientului că te detașezi emoțional, dar încărcătura psihică a ta, ca om, este deosebit de mare”, spune dr. Irina Stancu, care adaugă că provocarea de a fi medic oncolog e cu atât mai mare când te afli în fața unui pacient tânăr, aflat la început de drum în viață, dar care are un diagnostic cu un prognostic nu foarte optimist.
Totuși, dr. Irina Stancu știe prea bine că atitudinea medicului în fața pacientului contează enorm. Știe că pacientul oncologic are nevoie de confort, de siguranță și încurajare, așa că știe exact ce are de făcut în acest sens: „Pacientul vine la mine pentru îmbărbătare. Or, dacă eu am o cădere emoțională, pacientul va gândi că el a venit la mine ca să-i dau speranța de viață, nu să mă prăbușesc emoțional așa cum e el. Întotdeauna lucrul cu oamenii este extrem de complicat, mai ales atunci când vrei să și faci lucrurile cât mai bine. Asta te macină pe interior și duce la o oboseală semnificativă”.
Veștile proaste pot fi ușurate, într-o anumită măsură, tot prin atitudinea potrivită în fața diagnosticului. De exemplu, dr. Irina Stancu le transmite pacienților săi, prin toate metodele de care dispune, că va fi alături de ei orice ar fi. Că îi va ghida către toate investigațiile necesare și că va face tot ce poate pentru a alege tratamentul cel mai bun, conform protocolului medical, indiferent cum ar decurge boala și indiferent de răspunsul terapeutic la tratament.
Mai mult decât atât, medicul oncolog își sprijină pacienții și emoțional, atunci când – poate – apar dureri fizice sau sufletești.
„Sunt foarte mulți pacienți ale căror familii sunt total bulversate, destrămate, distruse de auzul veștii și evident că această situație tragică din familie se repercutează asupra lor. (Spunându-i pacientului că sunt lângă el, n.r.) pot să-l mențin undeva pe linia de plutire, astfel încât să nu cadă cu totul și să capete încredere. În momentul în care pacientul capătă încredere în medic, capătă încredere și în el însuși și lucrurile merg mult mai ușor”, spune dr. Stancu.
Oncologia, o știință exactă
Priceperea și profesionalismul medicului sunt de o importanță colosală în oncologie. Deciziile potrivite se iau urmând protocoale clare de tratament, aprobate de autorități medicale la nivel național și european, pe baza unor cercetări științifice îndelungate.
„Oncologia în sine e, teoretic și practic, o știință exactă. Întotdeauna am încercat să le spun și să le explic pacienților că nu eu inventez un anumit protocol terapeutic. Este un protocol exact, lucid, sistematic, dat de evoluția biologică, de natura biologică a bolii oncologice în sine”, spune dr. Irina Stancu.
Pregătirea și experiența profesională a medicului oncolog fac diferența atunci când lucrurile nu merg chiar conform planului și medicul trebuie să se adapteze la o nouă realitate a bolii. Pentru că bolile oncologice au un parcurs diferit de la un tip de cancer la altul și, mai mult decât atât, chiar de la om la om.
În unele cazuri, dr. Irina Stancu trebuie să le explice pacienților săi cât mai detaliat boala: „Lucrurile merg diferit de la cancer la cancer și-atunci, sunt protocoale terapeutice diferite. Le explic pacienților biologia bolii, evoluția naturală a bolii în sine. Cum merge cancerul de sân, cum merge cancerul pulmonar, cum merge sarcomul”.
Calitatea vieții în cazul pacientului oncologic
Când se uită la pacientul oncologic, dr. Irina Stancu vede un om. Prin urmare, dincolo de alegerea tratamentului potrivit și de empatia cu care i se adresează, face tot ce poate pentru a-l ajuta să-și continue viața cât mai firesc posibil.
Calitatea vieții pacientului oncologic se referă, spune medicul, la a încerca și a reuși, atât cât boala îți permite, să trăiești normal, să continui să lucrezi și să faci parte din viața de familie. Încurajează întotdeauna integrarea sau reintegrarea socială, chiar dacă uneori întâmpină rezistență nu din partea pacientului, ci a familiei acestuia.
„Sunt diverse situații în care familia e atât de speriată, încât nu mai vrea să știe de respectiva persoană. Sau situații în care familiile confundă, de exemplu, cancerul pulmonar cu tuberculoza. Mă-ntreabă: Dar pot să mai stau cu el? Dar pot să-l mai țin în casă? Dar dacă transmite boala? Nu confundați cu tuberculoza!”, spune dr. Stancu.
„Întotdeauna am pledat, acolo unde s-a putut, ca pacientul să se întoarcă în mediul profesional. Contează extraordinar de mult activitatea, contează să se simtă util societății, lui însuși, să simtă că valorează ceva. Trebuie să ai această valorizare a eului propriu, pentru că, altfel, pe lângă boala pe care o ai, o deteriorare a statusului mental dată de nevalorizarea ta duce la o prăbușire a ta ca om și a imunității”, mai spune medicul oncolog.
„Știu ce simte un asemenea om și ce simte familia lui”
Felul în care dr. Stancu înțelege boala nu vine numai din cărți sau exclusiv din experiența cu pacienții. A trăit boala oncologică și durerea pierderii de aproape, atunci când tatăl ei și-a pierdut viața după un cancer. „Știu ce simte un asemenea om și ce simte familia lui și știu ce înseamnă un cuvânt bun, o vorbă bună, un suport moral – fac enorm pentru acești oameni, enorm”, spune ea.
Chiar și atunci când prognosticul e foarte rezervat sau când, de frică, pacienții refuză tratamentul, încurajările nu sunt inutile. Ele lasă, undeva, o urmă de blândețe care poate face ca experiența bolii să fie mai ușor de suportat.
„Sunt situații în care știu că, statistic, pacientul respectiv nu are șanse Dar încerc, atât cât se poate, să-l fac să depășească pragul acesta emoțional foarte sever prin care trece”, spune medicul oncolog.
Și, totuși, de unde își ia echilibrul, în condițiile în care se confruntă zi de zi cu durerea? „De la gândul că poate reușesc să-l ajut cumva.”
De altfel, e optimistă. Și în fața bolii, și când vine vorba de medicina din România: „Sunt mulțumită de mine însămi și de ceea ce fac. Lumea evoluează, indiferent cât ai vrea să ții în loc societatea. Dacă fiecare dintre noi începe să schimbe lucrurile, ele se pot schimba”.
***
Articolul face parte din campania „Știi un medic bun”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI.
Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.
Articol susținut de MedLife
2
9
