După peste 4.000 de operații pe creier și măduva spinării doar în Spitalul MedLife Polisano din Sibiu, după numeroase stagii de pregătire în centre universitare renumite din Spania, Franța și Germania, după mai multe premiere chirurgicale realizate în România și după ce a redat șansa la viață pacienților pe care i-a operat, medicul neurochirurg Claudiu Matei rămâne fascinat de legătura nedeslușită dintre creier, ca organ, și mintea, gândurile, trăirile și sufletul nostru.
Pasiunea pentru neurochirurgie, descoperită în anul al doilea la Facultatea de Medicină, datorită profesorului Ludovic Seres-Sturm, a fost atât de mare, încât în primii ani în care a profesat într-un spital de stat, achiziționa, împreună cu ceilalți colegi, instrumente chirurgicale cu care să facă performanță.
Ulterior, a avut șansa să se specializeze în spitale de renume din străinătate: Hospital Universitari de Bellvitge Barcelona (Spania), Hopitaux Civils de Colmar (Franța) și Bad Berka Zentralklinik (Germania). Din aceste centre a dobândit nu doar tehnici chirurgicale inedite, ci și o mentalitate sănătoasă în ceea ce privește relația cu pacienții. Pe toate le-a adus acasă și le aplică în spitalul în care își desfășoară activitatea.
Lecție din străinătate: să tratezi pacienții ca și cum ar fi membri ai familiei
„E important să pleci, dar e și mai important să te întorci“, este de părere dr. Claudiu Matei. „Medicina cu care te confrunți în străinătate, dotarea tehnologică, pregătirea – toate aspectele acestea e important să le aducem acasă. Cred că ești cel mai performant în sistemul în care te-ai format.“
Dintre aspectele cele mai importante pe care le-a adus acasă, dr. Matei menționează atitudinea față de pacienți – „ca și cum ar fi membri ai familiei noastre“.
Operații pe creier cu pacientul treaz
Poate cele mai spectaculoase intervenții chirurgicale pe care le realizează dr. Claudiu Matei împreună cu echipa sa de la Spitalul MedLife Polisano sunt cele în care pacientul este treaz și comunică cu chirurgii în timpul operației. Este vorba despre intervenții extrem de complexe, care se adresează rezecției tumorilor cerebrale situate în zone elocvente sau intervenții de chirurgie funcțională, cum sunt chirurgia Parkinsonului și chirurgia epilepsiei.
„Zonă elocventă înseamnă o zonă importantă, implicată într-un act cognitiv complex, cum este zona limbajului, aria motorie, aria vizuală. Atunci, e nevoie ca pacientul să fie treaz pentru a menaja aria respectivă în timpul rezecției chirurgicale“, explică dr. Matei.
Pregătirea pacientului este esențială în cazul acestui tip de intervenții. „Noi chemăm pacientul cu câteva zile înainte de intervenție atâtpentru a efectua atât evaluarea psihologică de bază, dar și să-i prezentăm în amănunt despre ce e vorba. Prima parte a operației se desfășoară cu pacientul sub anestezie generală, el urmând a fi trezit în timpul operației și, pentru a nu se stresa și pentru a colabora cât mai bine cu noi în timpul intervenției chirurgicale, îi prezentăm înainte de operație mediul în care se va trezi și personajele care vor face parte din respectiva operație.“
Succesul în neurochirurgie este asigurat de o bună cooperare între pacient și întreaga echipă de medici: neurochirurg, neuroanestezist, neurofiziolog și neuropsiholog.
Despre „ispita de a te crede Dumnezeu“
Creierul este cel mai delicat organ, iar menirea neurochirurgului este, de multe ori, să redea o nouă șansă la viață unor pacienți aflați în situații critice. E foarte important în aceste cazuri ca medicul să păstreze legătura cu Divinitatea și, în același timp, să nu se creadă Dumnezeu, consideră dr. Claudiu Matei: „Când lucrezi cu cel mai delicat organ, ai tendința uneori să te situezi deasupra tuturor, însă întotdeauna, viața îți arată că nu ești Dumnezeu și se întâmplă câte-un lucru care te aduce cu picioarele pe pământ“.
Este convins, însă, că, așa cum spunea unul dintre mentorii săi, „în operație nu intri niciodată singur, ci intri de mână cu Dumnezeu. Sunt momente în care simți că ești ajutat de la spate“.
„Medicul bun nu trebuie să rămână doar un tehnocrat“
Apropierea față de pacient și legătura pe care o păstrează cu fiecare dintre cei pe care-i operează și după externare demonstrează că, pentru dr. Matei, a fi un medic bun nu înseamnă doar să fie un bun profesionist în sala de operație. „Un medic bun nu trebuie să rămână doar un tehnocrat. Este absolut necesar să interacționeze cu pacientul în așa fel încât pacientul să aibă încredere în el, să îl facă pe pacient să înțeleagă că ei merg în aceeași barcă, în același sens și reușita depinde de amândoi.“
***
Articolul face parte din campania „Știi un medic bun”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI. Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.
Articol susținut de MedLife
12
18
