Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Cetăţenii cu drept de vot din Uniunea Europeană aleg, în perioada 23-26 mai, viitorul Parlament European, primul pas dintr-un proces care va schimba conducerea principalelor instituţii ale UE în cursul acestui an, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Primii dintre cei 427 de milioane de alegători europeni care se prezintă la vot sunt britanicii şi olandezii, care vor face acest lucru joi, 23 mai.
Regatul Unit nu ar fi trebuit să participe la acest vot, dar este obligat întrucât Brexitul a fost amânat. Nu este aşteptat niciun exit-poll în Regatul Unit, dar în Olanda va fi difuzat unul la ora locală 21:00 (19:00 GMT). Rezultatele oficiale vor fi anunţate doar în seara zilei de duminică, 26 mai.
Vineri vor vota alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta. În Republica Cehă votul se va desfăşura în două zile, vineri şi sâmbătă.
În conformitate cu practicile naţionale, celelalte 21 de state membre vor vota duminică, 26 mai. De la ora 16:00 GMT vor fi publicate exit-poll-uri şi rezultate preliminare din Germania, cea mai mare ţară din Uniunea Europeană. Franţa, a doua ca mărime, va urma la 18:00 GMT.
Liderul sau, dl Baudet, e un politician tanar cu origini franceze si indoneziene, e doctor in drept si are o cultura generala in filosofie si literatura mult peste media politicienilor (seamana cu dl Macron).
In Olanda, unde functioneaza sistemul de vot proportional, peisajul politic e fragmentat si sunt 9 "mari" partide in parlament (nici unul nu trece de 15-20%).
Guvernele sunt de "mare coalitie" si trec luni de negocieri pana se reuseste un acord.
In UK sondajele il arata f clar pe primul loc pe populistul Farage, cu circa o treime din intentia de vot a alegatorilor.
E urmat la mare distanta de laburisti, liberali, ecologisti, conservatori, etc.
Premiera Marii Britanii e pe punctul de a demisiona, cu riscul de a lasa in urma haos cu privire la Brexit si a vedea puterea preluata in partid de Boris Johnson, fost primar al Londrei, un liberal-conservator atipic in genul Donald Trump (si cam cu aceleasi idei).
Daca o mare parte a electoratului european nu mai vrea sa voteze cu partide "traditionale" e pentru ca acestea s-au dovedit incapabile sa raspunda unor provocari majore:
somaj cronic (oficial 23 de milioane in UE), islamizarea Europei, imigratia masiva necontrolata, terorism, criza financiara, agresiunea Rusiei, infiltrarea Chinei in economia UE, etc.
"Populismul" (nu exista definitie general acceptata, de aceea e si de "dreapta" si de "stanga") si "nationalismul" vor continua sa se intareasca daca elita politica europeana va continua sa adopte "politica strutului" prefacandu-se ca nu observa deficitul de democratie, nevoia de protectie securitara, necesitatea unei identitati europene comune popoarelor din UE.