Șefii de stat ai 21 de țări UE i-au îndemnat pe alegători să răstoarne tendința descendentă a prezenței la vot la alegerile pentru Parlamentul European (PE). Grupul, care-i include și pe euroscepticii polonez și ceh, a lăudat totodată valorile UE și a atacat naționalismul. „Alegerile din 2019 sunt deosebit de importante”, afirmă ei într-o scrisoare deschisă publicată joi.
„Acesta este motivul pentru care noi, șefii de stat [...] apelăm la toți acei cetățeni europeni care au drept de vot să ia parte la alegerile pentru PE”, afirmă cei 21 de președinți.
Ei avertizează că, „pentru prima dată de la începutul integrării europene, există voci care cer să se facă pași înapoi în acest proces, fie că e vorba de libera circulație ori de abolirea unor instituții comune.”
Ei avertizează de asemenea că unele tendințe, cum ar fi o integrare mai profundă a zonei euro, pot duce la „o Europă cu diverse viteze”.
Scrisoarea laudă UE în termeni bombastici.
Ei o califică drept „realizarea visului vechi de secole al păcii în Europa” și un proiect „fără precedent în istoria europeană”.
Ei își declară atașamentul față de valorile UE ale „libertății, egalității, solidarității, democrației, justiției și loialității”.
Ei afirmă că doar o „UE puternică” poate combate provocările precum schimbarea climei, terorismul, transformările comerțului global și migrația.
Ei atacă totodată în mod repetat naționalismul.
„Naționalismul și alte ideologii extremiste au dus Europa la barbaria a doua războaie mondiale”, afirmă ei.
Tinerii europeni „nu mai simt nici o contradicție între dragostea față de propriul sat, oraș, regiune sau țară și postura de european implicat”, remarcă scrisoarea.
„Nu poate exista vreo revenire la un european (sic!) de țări opuse unele altora”, se adaugă.
Scrisoarea e semnată de președinții din Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia [cele șase țări care lipsesc sunt monarhii - n.trad.].
Ea a fost publicată în momentul în care liderii UE se întâlnesc la Sibiu, în România, pentru a dezbate viitorul UE în urma Brexit-ului.
Ea vine totodată după 40 de ani în care prezența la vot la alegerile pentru PE a scăzut constant.
Aproximativ 62% din electorat a participat la primul scrutin, în 1979, comparativ cu numai 43% la ultimul, în 2014.
În unele zone negre cifra a fost chiar mai mică în 2014, cu numai 13% în Slovacia și 18% în Cehia.
Prezența scăzută favorizează adesea candidații radicali, ai căror simpatizanți tind să fie mult mai motivați decât cei ai candidaților de centru.
Concomitent, sondajele arată că partidele naționaliste și populiste vor avea rezultate mai bune decât oricând în țări precum Austria, Franța, Germania, Ungaria, Italia și Polonia.
Președinții Austriei, Ungariei și Italiei au un rol preponderent ceremonial, însă politica lor pro-europeană este în antiteză cu cea a partidelor de dreapta radicală aflate în prezent la guvernare la Budapesta, Roma și Viena.
Semnăturile președintelui ceh Milos Zeman, un rusofil eurosceptic, și președintelui polonez Andrzej Duda, lider al partidului eurosceptic de guvernare Lege și Justiție, sunt însă chiar și mai surprinzătoare.'
UE este o „comunitate imaginară de la care nu avem mult de câștigat”, a declarat Duda la un miting din septembrie.
Scrisoarea menționează că există „viziuni diferite” printre cetățenii și liderii UE cu privire la chestiuni cruciale, cum ar fi migrația.
Ea afirmă însă și că există „loc în Europa pentru o gamă largă de idei și opinii”.
Dar precizează că: „În ciuda acestora, suntem cu toții de acord că integrarea și unitatea europeană sunt chestiuni esențiale și că noi dorim ca continentul să realizeze ideea de Europa ca o uniune.”
0
1
