Într-o lume plină de provocări financiare, dar și de oportunități, abilitățile de gestionare a banilor sunt esențiale, chiar și pentru copii. De la cheltuirea banilor de buzunar, până la înțelegerea conceptelor de economisire și investiții, educația financiară oferă instrumentele necesare pentru ca aceștia să devină adulți responsabili în administrarea propriilor finanțe. Și pentru că este o sarcină dificilă și de o importanță crucială, Fundația Progress, sprijinită de BCR, prin Școala de Bani, a lansat anul trecut proiectul Școala de Bani din Bibliotecă.
De Ziua Națională a Educației Financiare, marcată în fiecare an pe 11 aprilie, Banca Comercială Română (BCR), prin Școala de Bani, cel mai amplu program de educație financiară din țară, a organizat cea de-a treia ediție EduFinFest, în parteneriat cu Fundația Progress. Participanții la eveniment au vorbit despre proiectul Școala de Bani din Bibliotecă – un program care contribuie la creșterea gradului de educație financiară în rândul comunităților rurale – și au scos în evidență rezultatele unui studiu amplu desfășurat în 90 de biblioteci publice rurale și mic urbane din țară, din 33 de județe.
Astfel, peste 4.300 de adulți și copii au învățat, în ultimul an, noțiuni de educație financiară, prin intermediul proiectului Școala de Bani din Bibliotecă. Datele studiului mai arată că toți participanții la curs, copii și adulți, și-au îmbunătățit semnificativ cunoștințele financiare, a crescut încrederea în ei înșişi, crescând însă în egală măsură și îngrijorarea față de situația lor financiară.
De asemenea, cursul a fost considerat mai util de către persoanele care au un loc de muncă, spre deosebire de persoanele care nu aveau un loc de muncă în momentul în care au participat la curs. Iar schimbările de atitudine pozitivă, dar și îngrijorarea sunt mai mari la persoanele angajate decât la cele care n-au un loc de muncă. La chestionarul inițial, femeile au avut un scor de cunoștințe financiare mai mare decât bărbații, însă această diferență nu s-a păstrat la chestionarul final.
Studiul a avut ca finalitate analiza şi evaluarea performanței inițiale a fiecărui respondent în comparație cu performanța finală în ceea ce privește educația financiară.
„În momentul în care 61% dintre români se îngrijorează de un eveniment neprevăzut, acela nu este un semn de libertate, ci este un semn de constrângere. Înseamnă că cineva se simte constrâns de ceva ce i se poate întâmpla, de un risc pe care nu-l poate controla. (…) Și atunci, rolul nostru este să construim libertate pentru noi, pentru cei care sunt angajați, pentru cei care nu sunt angajați, dar și pentru copiii noștri. Iar în momentul în care facem genul acesta de proiecte, care unește comunități, și mai ales unește generații, pentru că asta va fi marea provocare, de fapt, în următorii 10 ani. Cred că suntem într-o zonă foarte bună, pentru că adulții vor transmite copiilor, aceștia vor transmite adulților și noi împreună vom învăța unii de la alții”, a precizat, în cadrul evenimentului, Ionuț Stanimir, director de marketing și comunicare la BCR.
Claudia Oprescu, coordonator Școala de Bani, BCR, a vorbit în cadrul unui interviu despre proiectul Școala de Bani din Bibliotecă, a explicat cum contribuie banca la creșterea nivelului de educație financiară în rândul populației și ne-a spus cum vede evoluția pe termen lung a nivelului de educație financiară în România.
Care sunt principalele provocări cu care se confruntă românii în ceea ce privește educația financiară și gestionarea corectă a banilor și cum pot face aceștia alegeri financiare mai sănătoase pentru ei?
Claudia Oprescu: Cred că una dintre principalele provocări este gestionarea cheltuielilor. Avem de foarte multe ori tendința să credem că nu cheltuim atât de mult pe cât ne-am imaginat, pentru că dacă nu stăm să notăm într-o aplicație, o agendă sau pe o foaie, suntem destul de indulgenți cu noi și acele mici cheltuieli de 5 lei, 7, 10 lei pe zi se adună. O altă provocare ar fi faptul că ne gândim că dacă nu avem suficient de mulți bani pentru a economisi, nici nu mai are sens să economisim. Le este destul de greu oamenilor care participă la cursurile noastre să înțeleagă că, de fapt, economisirea reprezintă un obicei pe termen lung și că este important să înceapă să economisească orice sumă de bani, fie că este vorba de 20 lei sau de 50 lei pe lună, dar să o facă în mod constant.
Oamenii spun că nu vor să economisească sau să investească pentru că nu au 500 de lei sau 1.000 de lei să facă asta în fiecare lună. Ei consideră că nu are sens să pună doar 50 lei deoparte. Astfel, la Școala de Bani a trebuit să mizăm pe aceste comportamente și aceste mituri, prejudecăți pe care oamenii le pot avea despre bani. Le explicăm că e important să înțeleagă importanța planificării financiare, este practic primul pas pe care îl facem în cadrul acestui program național de educație financiară. Dacă nu știi cât cheltui realmente la virgulă, o să-ți fie destul de greu să optimizezi. Și atunci îi încurajăm ca măcar 1-2 luni să-și noteze într-un carnețel sau într-o aplicație toate cheltuielile, ca să poată să vadă pe ce se duc banii.
Regula zgârcitului
Aveți și alte metode ca să-i convingeți să economisească?
Claudia Oprescu: Avem o aplicație pe Școala de Bani, unde pot să-și treacă cheltuielile, veniturile ca să-și dea seama pe ce se duc banii. Îi încurajăm să economisească în fiecare lună orice fel de sumă de bani. Avem inclusiv grafice prin care le arătăm ce se întâmplă dacă pui de o parte, în fiecare zi, 5 lei timp de 10, 20 sau 30 de ani, tocmai ca să vadă efectul pe termen lung. Desigur, nu devii extrem de bogat, dar îți construiești un comportament financiar mai responsabil, iar asta e foarte important.
Oamenii reacționează când văd practic ce pot să facă. Și, evident, le oferim tot felul de metode prin care să optimizeze cheltuielile, să meargă cu lista de cumpărături la magazin, să se uite foarte bine când decid să cumpere ceva care costă mai mult, să prospecteze piața, să fie foarte atenți la reduceri. Pentru că, dacă îți dorești să cumperi un televizor, e bine să te uiți pe o perioadă mai lungă de timp care este evoluția prețurilor. Ce le mai spunem este să amâne achiziția, adică să nu dea curs cheltuielilor impulsive. Majoritatea studiilor arată că una dintre cele mai frecvente greșeli este aceea de a ne cumpăra lucruri de care nu avem nevoie. Și atunci regula zgârcitului, acea regulă de 24h, ne spune exacta asta: amână achiziția măcar o zi ca să fii sigur că ai nevoie!
Care este viziunea și misiunea BCR în ceea ce privește educația financiară și ce strategii implementează banca pentru a educa cât mai mulți români în acest sens?
Claudia Oprescu: Evident că viziunea este să educăm financiar cât mai mulți români. Am ajuns deja la 1.000.000 de români. Facem proiecte de SESAR, asta înseamnă toată partea aceasta de educație financiară în care nu discutăm despre produse bancare neapărat, ci discutăm doar despre bugetare personală, obiective, planificare. Însă toată această parte de SESAR merge și în zona de business, unde noi facem „financial coaching” cu clienții noștri, adică le explicăm în funcție de vârsta la care se află și care sunt obiectivele lor de viață, cum pot să-și gestioneze mai bine banii și ce produse pot să aleagă, mai ales pe zona de business. Astfel ducem toate aceste principii și sfaturi de educație financiară inclusiv în business.
Noi mergem cu Școala de Bani și le spunem care sunt principiile, însă oamenii vor să vadă cum le pun în practică și când își achiziționează produse bancare. Și atunci ne ajută toată treaba asta, că au principiile, le învață la Școala de Bani și când vin în sucursală pot să discute concret cu un coleg cum să le pună și în practică. De exemplu, dacă vreau să strâng bani pentru educația copilului, vin la Școala de Bani și înțeleg că e important să economisească. Ce se întâmplă dacă merg într-o sucursală? Mi se face această mapare a nevoilor mele și dorințelor. Este un fel de profil financiar, iar în funcție de asta eu decid câți bani pot să pun deoparte, care este suma optimă, de exemplu, pe care ar trebui să o economisesc ca să pot să strâng respectiva sumă până când copilul meu ajunge la facultate.
Profesori la Școala de Bani
Cum ați decis să vă implicați în proiectul Școala de Bani din Bibliotecă alături de Fundația Progress?
Claudia Oprescu: Școala de Bani există deja de 8 ani, iar oamenii știu despre acest proiect educațional. Camelia Crișan, CEO-ul Fundației Progress, ne-a spus despre programul „Fete neînfricate”, pe care ele îl fac în mediu rural. Astfel, eu și Roxana, colega mea din echipa Școala de Bani am fost invitate să participăm, împreună cu ei, la un podcast de educație financiară, care a avut în jur de 60 de minute. Am răspuns la întrebări legate de educație financiară. Ulterior am fost anunțate că a fost un feedback foarte bun din partea comunității rurale, că fetele și părinții acestora au considerat că e foarte interesantă informația și atunci am zis: „Ce-ar fi să și testăm, să facem niște ateliere, nu doar pentru fetele din comunitatea rurală, ci pentru toată lumea”. Și așa s-a născut proiectul Școala de Bani din Bibliotecă, acum un an, când am decis să transformăm bibliotecarii din bibliotecile publice în profesori la Școala de Bani.
Cum contribuie BCR, prin intermediul parteneriatelor strategice, la creșterea nivelului de educație financiară în rândul populației din România?
Claudia Oprescu: Am început acum mulți ani, prin Școala de Bani și ne-am dat seama că nu putem să facem singure asta. Evident că suntem, din păcate, încă pe ultimele locuri la nivel de educație financiară și vrem să contribuim și să ajutăm să crească acest procent. Numai că nu o putem face singuri, de aceea avem parteneriate strategie cu multe ONG-uri ca să ajungem să facem educație financiară, cum spunem noi, Școala de Bani. Prin acest program național facem educație financiară de la 3 la 100 de ani sau chiar și mai mult, nu știu exact care este cel mai în vârstă participant. Și facem asta prin parteneriate, adică lucrăm cu organizații non-profit la nivel național care lucrează doar cu copii și tineri. Lucrăm cu companii, de exemplu, sunt foarte multe companii care ne cer să mergem să discutăm cu angajații lor despre educație financiară. Deci, strict educație financiară, nu vânzare de produs sau altceva. Astfel vorbim despre cumpărături compulsive, cum ne gestionăm banii, mindfulness financiar și chiar investiții.
Proiectul LifeLab
BCR a sărbătorit de curând 1 milion de români educați financiar. Cum vă propuneți să ajungeți la un număr și mai mare de români care să învețe să-și gestioneze eficient finanțele?
Claudia Oprescu: Ne propunem să continuăm programul și ce facem acum în plus este exact ce ziceam mai devreme: nu putem să facem singuri asta. Avem un proiect pe care îl facem în școli, se numește LifeLab, prin care încercăm să introducem educația financiară în fiecare materie de curs. De exemplu, dacă ești profesor de geografie, ai o fișă pe care o poți aplica la una dintre lecții timp de 5 minute și să vorbești, de exemplu, despre cum îți poți calcula bugetul în momentul în care vrei să organizezi o excursie cu clasa. Și copiii pot să vadă diferența, să înțeleagă de fapt că banii reprezintă o parte din viață și accesând aceste informații din ce în ce mai des, automat o să devină mai educați financiar. Noi n-o să putem să ajungem în toată țara, în schimb, există sute de mii de profesori care pot să vorbească cu copiii despre bani și exact asta facem acum: facem training-uri, aplicăm o metodă de cercetare în 10 școli ca să măsurăm nivelul de educație financiară înainte și după aplicarea fișelor. Și avem și un concurs pe care tocmai ce l-am lansat pentru toți profesorii care vor să testeze fișele în clasă și pot chiar să primească și niște premii. Cei interesați îl găsesc pe www.scoaladebani.ro.
Cum vedeți evoluția pe termen lung a nivelului de educație financiară în România și care ar putea fi rolul instituțiilor financiare în această evoluție?
Claudia Oprescu: Cu siguranță o să crească! Oamenii sunt deja din ce în ce mai interesați, au acces la informații. Ce vedem în școli, licee este că tinerii sunt din ce în ce mai interesați să afle cum pot să investească, cum pot să-și deschidă un business. Și cred că instituțiile financiare cam toate au programe de educație financiară. Sunt foarte multe ONG-uri care fac asta și rolul instituțiilor financiare este exact să sprijine accesul la informații al oamenilor, să le ofere produse financiare pentru nevoile lor și bineînțeles, să-i ajute să ia decizii personalizate, adică să nu fie doar „Ok, vreau să-mi iau un credit”. Mai degrabă să poți să-l ajuți pe omul respectiv să înțeleagă de ce ar avea nevoie sau nu ar avea nevoie de un credit, poate are nevoie de un produs de economisire ș.a.m.d. Și cred că rolul instituțiilor financiare este exact acesta: să-i ajute pe oameni, să-i sprijine să ia cele mai bune decizii pentru ei.
EDUCAȚIE FINANCIARĂ PENTRU O VIAȚĂ MAI BUNĂ
Despre bibliotecarii implicați în proiectul Școala de Bani din Bibliotecă, provocările cu care s-au confruntat, dar și despre proiectele pe care le au în derulare, și nu numai, a vorbit Camelia Crișan, CEO Fundația Progress.
Care sunt principalele obiective ale Fundației Progress în ceea ce privește educația financiară și cum vă îndreptați eforturile în acest sens?
Camelia Crișan: Obiectivele generale ale Fundației Progres sunt de dezvoltare a comunităților, folosind educația și bibliotecile publice drept hub-uri sau centre prin care dezvoltăm competențe. Cumva, educația financiară se pliază perfect sub această umbrelă de dezvoltare comunitară, pentru că foarte multe din deciziile referitoare la viitorul nostru, la bunăstarea noastră țin de ce relație avem cu banii. Și atunci, în momentul în care noi am făcut un podcast pe educație financiară, într-unul din proiectele noastre, rețeaua „Fetelor neînfricate”, și am văzut că există o foarte mare apetență pentru a ști mai mult, au fost foarte multe feedback-uri pozitive de la participantele la curs referitoare la informațiile pe care le primeau acolo. I-am contactat pe cei de la BCR, le-am arătat acest feedback, iar BCR, prin Școala de Bani, a fost suficient de generos, de alert și de activ astfel încât să încerce împreună cu noi o pilotare a unui curs de educație financiară în bibliotecile publice.
Ce rol joacă colaborările și parteneriatele cu instituții financiare și alte organizații în eforturile Fundației Progress de a promova educația financiară?
Camelia Crișan: Fundamental, noi, ca organizație, nu avem expertiză în educație financiară. Expertiza noastră este în direcția de dezvoltare comunitară și în direcția de a forma parteneriate la nivel local în jurul bibliotecilor publice. De ce? Pentru că bibliotecile publice sunt de departe cel mai bun coagulator al comunităților. Oricine poate să își facă un permis de bibliotecă și să vină să beneficieze de serviciile bibliotecii, are acces neîngrădit, nestingherit. Și atunci, pentru noi a fost important să identificăm cine este partenerul potrivit pentru a ne furniza cunoștințele pe care să le dăm mai departe. Ne-a plăcut ce oferă Școala de Bani a BCR pentru că sunt podcast-uri, filmulețe și sunt foarte bine realizate, atât din punct de vedere grafic, cât și din punct de vedere al conținutului pe care noi ne doream să-l livrăm comunităților noastre.
Curs de formare
Povestiți-ne despre proiectul Școala de Bani din Bibliotecă – cum a pornit și ce v-ați propus?
Camelia Crișan: Două fete neînfricate, Claudia și Roxana au povestit despre Școala de Bani. Au dat câteva informații de bază fetelor neînfricate, apoi le-au preluat bibliotecarele, având un feedback minunat din partea comunităților. Astfel, decizia noastră a fost să extindem acest proiect. Organizația noastră are în rețea în acest moment peste 200 de biblioteci publice. Noi suntem un continuator, dacă doriți, un moștenitor al rețelei bibliotecilor publice făcute în timpul programului Biblionet, finanțat de Fundația Melinda și Bill Gates. Așadar, avem o poziție unică pentru a intra într-un număr foarte mare de biblioteci publice, practic într-un număr foarte mare de comunități rurale și mic urbane.
Noi avem și alte proiecte pe care le implementăm prin intermediul bibliotecilor publice. Așadar, proiectul de educație financiară venea deja pe o cărare bătătorită a colaborării dintre noi și bibliotecile publice. Am făcut un apel deschis și s-au înscris bibliotecile să participe în acest proiect. Am trecut printr-un curs de formare a bibliotecarilor, au adresat întrebări, am făcut planuri de lecție, am discutat care trebuie să fie cea mai bună abordare în discuțiile cu cetățenii care veneau la cursuri. Am discutat și despre promovarea acestor servicii în comunitate, pentru ca un număr cât mai mare de cetățeni să afle și să poată beneficia de cursuri. Adică a fost o implementare robustă, serioasă, ca să ajungem la ceea ce ne-am dorit.
Cum ați reușit să-i convingeți pe bibliotecari?
Camelia Crișan: A fost o provocare pentru noi să-i convingem pe bibliotecari să intre, pentru că ne spuneau că nu știu lucruri financiare, cum o să gestioneze întrebările, pentru că se gândeau că o să fie probleme de matematică. Un lucru care a fost important pentru noi a fost să le arătăm despre ce este vorba. Iar din momentul în care au venit bibliotecarii pentru formare, au văzut că de fapt e vorba de o educație financiară pentru o viață mai bună. Nu le cerem probleme complexe de matematică, nu-i punem să calculeze dobânzi, nu-i punem să fie agenți de vânzări pentru serviciile și produsele unei bănci. Astfel, ei au văzut că informațiile și cunoștințele pe care urmează să le livreze au de-a face cu viața, cu o calitate a vieții mai bună pentru comunitățile lor. Și atunci asta pe mulți dintre ei i-a motivat să continue proiectul. Și au fost unii curajoși care au venit cu feedback după aceea, pentru că noi menținem o comunitate de bibliotecari, suntem tot timpul în discuții și în contact cu ei. Din momentul în care primii curajoși au arătat că se poate face, n-a mai fost niciun fel de opreliște, toată lumea a mers înainte cu îndrăzneală și entuziasm.
Teme de gândire critică
Peste 4300 de copii și adulți din zonele rurale și urbane mici au învățat noțiuni de educație financiară, prin intermediul proiectului Școala de Bani din Bibliotecă. Care au fost principalele provocări pe care le-ați întâmpinat pe parcursul celor 9 luni de proiect?
Camelia Crișan: Foarte multe provocări au fost legate de faptul că multe biblioteci au fost în proces de renovare și atunci bibliotecarii n-au avut unde să țină cursurile. Apoi, în timpul toamnei, de exemplu, nu s-au putut ține cursurile pentru că oamenii din comunitățile rurale erau pe câmp, la muncă. Deci n-am putut să ne ținem de planificarea pe care noi am făcut-o inițial. Foarte multe cursuri s-au întâmplat în timpul iernii, deci februarie-martie, pentru că oamenii aveau mai mult timp liber pe de-o parte, pe de altă parte, a durat ceva timp până când bibliotecarii au putut să facă marketingul serviciilor, marketingul cursului în comunitate: să strângă participanții, să aibă discuții inițiale cu ei, să stabilească datele și orele la care toată lumea putea să fie prezentă. Așadar, a durat puțin mai mult bucătăria internă de organizare, dar din momentul în care toate lucrurile astea au fost aranjate, totul a mers minunat.
Ce concluzii ați tras la final de proiect și dacă ar fi să organizați o a doua ediție a proiectului, ce ați face diferit?
Camelia Crișan: Sunt multe concluzii pe care le-am tras. Stilul nostru este să lucrăm research-based, adică facem cercetări și pe baza cercetărilor, nu pe baza direcției în care bate vântul, decidem ce schimbări să facem de la o etapă la alta. Evident că noi ne dorim foarte tare să continuăm proiectul, fiindcă vedem că există un apetit extraordinar la care nu ne-am așteptat. Inițial am crezut că vom atinge mai puțini participanți, dar numerele pe care noi le-am livrat la finalul acestui proiect pilot au fost mai mari decât cele pe care le-am discutat inițial cu BCR, ceea ce ne arată că bibliotecarii și-au făcut foarte bine treaba de a da mai departe cunoștințele în comunități. Pe de altă parte, am înțeles că dorința comunităților pentru educație financiară a fost mare.
Ce am face altfel? Noi am experimentat un nivel de implementare a cunoștințelor bazat pe trei teme mari și toți participanții au trebuit să parcurgă aceste teme mari, pe care noi le-am considerat ca informații de bază. Deci orice om din România ar trebui să aibă cunoștințele de bază pe care noi le-am livrat în aceste trei workshopuri și mă refer în special la adulți. Vedem însă că pentru unii dintre ei există un apetit mai mare. Unii vor să știe despre antreprenoriat, sunt mulți oameni din mediul rural care ne-au spus: „Noi vrem să deschidem un business, ne-ar trebui să știm un pic mai mult, să știm ce instrumente financiare putem să folosim pentru asta”. Mulți au făcut referiri la relația financiară în cuplu. Au fost unii bibliotecari, de exemplu, care ne-au spus că ar dori și teme de gândire critică: Cum iau decizia? Cum se formează decizia? Bineînțeles că impactează ceva mai mult decât educația financiară.
Ne gândim ca anul viitor să organizăm, la fel, cursuri de bază pentru cei care au venit, pentru că le considerăm fundamentale. Dar pentru cei care vor să afle mai mult, să organizăm un fel de „bufet suedez”. Cine vrea să știe antreprenoriat poate să afle despre asta, cine vrea să știe mai mult despre cumpărături compulsive poate să facă asta. Deci pentru cel de-al doilea nivel vrem să organizăm un fel de bufet, pentru ca oamenii să-și aleagă informațiile: toate sau doar unele dintre ele. Dorim să oferim un pic mai multă flexibilitate.
Cunoștințe de tehnologie robotică
Ce planuri are Fundația Progress pentru 2024, atât pentru educația financiară și nu numai? Ce alte proiecte aveți în plan?
Camelia Crișan: Pentru 2024 continuăm două dintre proiectele noastre fanion. Fundația noastră este cunoscută în mediul bibliotecarilor, dar nu numai pentru proiectele de educație tehnologică pe care le oferă copiilor între 10 și 14 ani. Avem cea mai mare mișcare națională de învățare a tehnologiei pentru copiii din mediul rural și urban mic și proiectul acesta se cheamă CODE Kids.
Am primit deja finanțare de la Romanian-American Foundation pentru următorii 3 ani. Ca urmare, zeci de mii de copii în anii următori, din mediul rural și urban mic, vor putea să beneficieze de cunoștințe de tehnologie, robotică și de inteligență artificială pe care le va oferi fundația noastră prin intermediul bibliotecilor publice. Să se înțeleagă că nu-i facem pe bibliotecari specialiști în inteligența artificială. Toți profesorii de inteligență artificială vor fi în cloud, dar folosind bibliotecile publice ca locuri unde tinerii se întâlnesc și lucrează pe calculator sau pe plăci arduino, cu scopul să -și dezvolte competențele de tehnologie. Al doilea program fanion pe care îl avem se numește „Rețeaua Fetelor Neînfricate”. Toate studiile de la nivel de UE, și nu numai, ne arată că România are o problemă foarte serioasă referitoare la încrederea în sine, violența, numărul de fete minore care rămân însărcinate, în special în mediul rural. Și atunci decizia noastră a fost să facem o investiție pentru fetele din mediul rural și urban mic și l-am numit „Rețeaua Fetelor Neînfricate”. Este al doilea an în care implementăm acest proiect, iar de la 60 de comunități, anul acesta vom lucra în peste 100, atât în România cât și în Republica Moldova.
Important de precizat că atât „Rețeaua Fetelor Neînfricate”, cât și CODE Kids sunt implementate și în Republica Moldova. Sperăm să ducem mai departe proiectul de educație financiară și în acest an. Mai avem și alte proiecte care țin de Fake News, avem și proiecte internaționale care țin de colaborarea cu organizații neguvernamentale din Ucraina, creșterea capacității acestora. Suntem finanțați și de NATO în această direcție, deci, ca organizație, paleta de activități pe care le facem e destul de largă, dar are în centrul lor acest tip de alfabetizare, de dezvoltare, de bunăstare a comunităților prin educare.
Pentru mai multe informații despre proiectul Școala de Bani din Bibliotecă, puteți accesa progressfoundation.ro și scoaladebani.ro pentru mai multe resurse de educație financiară.
Articol susținut de Școala de Bani din Bibliotecă, un proiect al Fundației Progress, sprijinit de BCR și Școala de Bani
