Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, spune că problema drogurilor în România devine la fel de presantă ca în Statele Unite, în contextul în care un raport al Departamentului american pentru Securitate Internă arată că, în anul 2024, traficul şi consumul ilicit de droguri vor fi principale ameninţări la adresa securităţii naţionale din SUA. Potrivit acesteia, în ședința de joi a Guvernului va intra pe ordinea de zi un memorandum care prevede suplimentarea cu 25 de posturi de procurori la DIICOT.
- „În 2024, traficul şi consumul ilicit de droguri vor fi principale ameninţări la adresa securităţii naţionale din SUA. Asta spune cel mai recent Raport al Departamentului american pentru Securitate Internă.
- În România, chiar ieri, 30.000 de pastile au fost capturate de poliţiştii antidrog din Vâlcea. Vorbim despre substanţa activă «alprazolam», un drog de risc.
- Asta se întâmplă în contextul în care, în septembrie, operaţiunea HIMERA captura peste 20.000 comprimate stupefiante sustrase din circuitul legal chiar de gestionar. Problema drogurilor în România devine la fel de presantă ca peste ocean.
- Drogurile sunt atât o problemă de sănătate publică, cât şi una de securitate naţională. De aceea, e necesar să alocăm resurse umane suplimentare la DIICOT. Joi, va intra în şedinţă de Guvern un memorandum în acest sens: suplimentarea cu 25 de posturi de procurori”, a declarat Alina Gorghiu, citată într-un comunicat de presă transmis luni de Ministerul Justiţiei.
Ea spune că legislaţia trebuie adaptată la aceste ameninţări, vorbind despre proiectul privind eliminarea pedepsei cu suspendare în cazul traficului de droguri de mare risc şi majorarea pedepselor pentru fapte de efectuare fără drept de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Săptămâna trecută, Gorghiu a anunțat că a fost depusă la Camera Deputaților propunerea legislativă „2 Mai”, inițiată de parlamentarii PNL pe modelul „Legii Anastasia, care prevede ca traficanții de droguri să fie condamnați la închisoare cu executare, fără posibilitatea suspendării pedepselor, cum se întâmplă acum.
Legea ar elimina posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru traficanții de droguri (infracțiunile de trafic de droguri de mare risc și trafic internațional de droguri de mare risc, prevăzute de Legea 143/2000). Astfel, traficanții de droguri de mare risc ar urma să primească condamnări la închisoare cu executare, și nu cu suspendare. De asemenea, se propune creșterea de la 2 - 7 ani la 3 - 10 ani a pedepselor prevăzute de Legea 194/2011 pentru anumite fapte de efectuare de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
1
8
