Constantin Brâncuși, celebrul sculptor român, este cunoscut în întreaga lume pentru creațiile sale excepționale, care au marcat o epocă. Una dintre caracteristicile distinctive ale operei sale este obsesia pentru alb și lumină, care a transformat modul în care percepem sculptura și arta în general. Brâncuși a integrat această obsesie în creațiile sale și a redefinit conceptul de formă și lumină în sculptură.
În contextul programului cultural Timișoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii, se pregătește cea mai mare expoziție din Europa Centrală și de Est dedicată operei marelui artist. Această expoziție impresionantă va avea loc la Muzeul Național de Artă din Timișoara și va putea fi vizitată în perioada 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024. Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș, având ca partener principal Banca Transilvani
Brâncuși s-a născut în 1876 la Hobița, în România, dar și-a petrecut cea mai mare parte a vieții la Paris, unde și-a dezvoltat și așezat bazele carierei artistice. „A obținut o poziție de asistent în atelierul lui Auguste Rodin în 1907. Părăsirea atelierului maestrului l-a impulsionat să-și croiască propriul drum. Brâncuși s-a întors la sursă – cioplit direct în piatră. În 1908, aceasta era o abordare radicală”. spune Francesca Gavin.
În atelierul său din Montparnasse, Brâncuși a creat opere remarcabile, care au captivat lumea artistică a vremii și au continuat să inspire generații de artiști. Unul dintre aspectele care au definit opera sa a fost utilizarea obsesivă a culorii albe și a luminii.
„Muza adormită"
Pentru Brâncuși, albul nu era doar o culoare, ci o modalitate de a transmite esența și puritatea formei. El a creat sculpturi din marmură și piatră albă care emanau o lumină interioară, transformând materialul brut în opere de artă care păreau aproape luminoase. Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale, „Muza adormită" (1910), este un exemplu perfect al lucrărilor care au rezultat din această schimbare.Trăsăturile ei faciale sunt reprezentate într-o simplitate asemănătoare ouălor. Lucrarea din piatră, ulterior turnată în bronz neted și strălucitor, a redefinit conceptul de frumusețe”, după cum explică Francesca Gavin.
„Sărutul"
Un alt exemplu notabil al obsesiei lui Brâncuși pentru alb și lumină este sculptura „Sărutul". Această operă îi reprezintă pe doi îndrăgostiți, dar Brâncuși a renunțat la detaliile superficiale și i-a redus la forme simple, aproape abstracte, sculptate în piatră albă. „Prima versiune a lucrării «Sărutul» a lui Brâncuși a marcat o schimbare majoră față de realismul emoțional al celebrului Auguste Rodin, care tratase același subiect. Compoziția, textura și materialul său evidențiază fascinația lui Brâncuși atât pentru formele, cât și pentru spiritualitatea artei africane, asiriene și egiptene. Atracția sa pentru aceste influențe l-a condus și să creeze «Sărutul» folosind tehnica Sculpturii Directe, o metodă care devenise populară în Franța la acea vreme datorită interesului pentru metode «primitive». Aceste sculpturi semnifică trecerea sa către forme simplificate, precum și interesul său pentru texturi contrastante – ambele aspecte cheie ale operei sale ulterioare”, după cum a menționat Rachel Gershman.
„Paradis pe Pământ"
Lumina și obsesia pentru alb au devenit centrale în atelierul lui Brâncuși. Atelierul său, descris de Peggy Guggenheim ca „locul cel mai apropiat de Paradis pe Pământ", era un spațiu în care albul și lumina erau dominante. „Nu exista mobilier. În schimb, Brâncuși și-a făcut o masă din ipsos alb și a folosit bârne goale acoperite cu perne ca săli de ședere. În centrul atenției erau mereu grupurile sale în schimbare de sculpturi. Purta doar haine albe pentru a se potrivi cu mediul și munca sa”, conform observațiilor Francescăi Gavin.
În plus față de utilizarea culorii albe și a luminii în sculpturile sale, Brâncuși a explorat și alte modalități de a adăuga dimensiune și profunzime operei sale. Francesca Gavin spune că „Obiectele sale erau lustruite manual de artist la un nivel obsesiv. Acestea păreau în flux, schimbându-se, fluide. Lucrurile sale au ceva atemporal – inspirate din istorie și privind spre viitor. Era fascinat de aviație și folosea motoare electrice rotative pentru ca lucrările sale din bronz să prindă lumina și să pară că se mișcă. A început, de asemenea, să experimenteze cu fotografie în 1905, documentându-și sculpturile în același an. Arhivele sale conțin 560 de negative și 1250 de copii”.
Opera lui Brâncuși nu a fost doar o experiență vizuală, ci și una spirituală și sensibilă. „Brâncuși cita adesea fraza poetului francez Nicolas Boileau pentru a-și susține abordarea: „rien n'est beau que la vrai" – „nimic nu este mai frumos decât ceea ce este adevărat”, potrivit afirmațiilor Francescăi Gavin. Utilizarea culorii albe și a luminii a fost o parte integrală a abordării sale, adăugând profunzime, esență și conexiune la fiecare lucrare. Obsesia sa pentru alb și lumină nu a fost doar o caracteristică a operei sale, ci și un mod de a aduce frumusețea și adevărul în artă.
Capitala Europeană a Culturii este un titlu onorific conferit, pentru un an, de Parlamentul European unui oraș sau mai multor orașe, în urma evaluărilor candidaturilor localităților participante la competiție. Acesta contribuie la dezvoltarea culturală, socială și economică a unor localități și regiuni din Europa. Trei orașe au fost desemnate Capitale Culturale Europene în 2023 – pe lângă Timișoara, este vorba de Elefsina (Grecia) și Veszprém-Balaton (Ungaria).
Banca Transilvania este partenerul principal al Capitalei Culturale Europene 2023 – Timișoara și partenerul principal al expoziției Constantin Brâncuși: surse românești și perspective universale.
Articol susținut de Banca Transilvania
