Asociația Accept salută „efortul modic” al Guvernului care a aprobat miercuri un proiect de lege privind regimul străinilor în România prin care certificatul de căsătorie dintre persoane de acelaşi sex, încheiat într-un stat al UE, va fi recunoscut în România doar privind libera circulaţie, fără a fi transcris în registrele de stare civilă române. Cu toate acestea, asociația atrage atenția că proiectul de lege contribuie la creșterea gradului de discriminare sistemică cu care se confruntă familiile LGBTI în România, iar beneficiarii legii nu au fost consultați în elaborarea actului normativ.

Bucharest Pride 2023Foto: HotNews.ro / Nicoleta Onofrei

Asociația Accept a salutat „efortul modic depus de membrii Guvernului prin această inițiativă, dar atrage atenția asupra faptului că propunerea nu reușește să pună în aplicare în întregime deciziile CJUE și CCR 534 din 2018 și nu ia în considerare drepturile ce decurg din Directiva europeană privind dreptul la liberă circulație pentru cetățenii Uniunii Europene. Proiectul de lege adoptat de Guvern în ședința din 20 septembrie 2023 contribuie la creșterea gradului de discriminare sistemică cu care se confruntă familiile LGBTI în România. Mai mult decât atât, organizația acuză faptul că beneficiarii legii nu au fost consultați în elaborarea actului normativ”.

Soți, tratați de România ca „doi străini, fără nicio legătură de familie”

Potrivit Accept, dacă proiectul de lege va fi votat în Parlament în această formă, cei doi soți „nu se vor putea bucura de drepturile ce decurg din calitatea de soți”, spunând că „Vrem drepturi egale, nu condiții speciale”.

• 
  
• „Pe scurt, persoanelor LGBTI nu li se vor acorda drepturi egale, ci doar condiții speciale. De asemenea, cuplurile de același sex care au încheiat un parteneriat civil în alt stat vor fi tratate în continuare ca doi străini, fără nicio legătură de familie. Prin astfel de inițiative, Guvernul României nu face decât să amplifice nivelul de discriminare sistemică față de persoanele LGBTI, ale căror familii nu sunt recunoscute și protejate legal în România”.

Iustina Ionescu, avocata ACCEPT, care a reprezentat cuplul Coman-Hamilton la CJUE şi CCR, a declarat că proiectul aprobat de Guvern „degradează statutul unui cetăţean european”, transformându-l „din soț într-o categorie specială”.

• „Este o pocire a hotărârii CJUE şi încalcă nu doar spiritul, dar şi litera deciziei CCR în cauza Coman, care a recunoscut faptul că soţii de acelaşi sex trebuie să se bucure de o protecţie egală, conform Constituţiei României (art.26 dreptul la viaţa privată şi de familie). Nu există să îi degradezi statutul unui cetăţean european – din soţ să îl faci categorie specială – să îl adaugi undeva la capătul listei”, a spus Iustina Ionescu.

• „Acordându-le un statut special, nerecunoscându-le statutul de soți, Guvernul continuă să vulnerabilizeze familiile formate din persoane de același sex, eșuând totodată în procesul de punere în aplicare a deciziei pronunțate de CJUE în cazul Coman-Hamilton, la data de 5 iunie 2018. O problemă urgentă, care afectează chiar în acest moment viețile a mii de români, aplicarea deciziei nu vine doar cu o întârziere rușinoasă de cinci ani, ci și cu multe hibe procedurale care continuă să încalce drepturile omului”, spune Asociația.
  

În calitate de reprezentant al multor familii din România care au acționat statul în fața instanțelor de judecată pentru nerespectarea drepturilor care li se cuvin, Asociația Accept acuză Ministerul Afacerilor Interne pentru nerespectarea procedurilor privind elaborarea actelor normative.

• „Decizia instituției de a nu consulta familiile formate din persoane de același sex – beneficiarii direcți ai propunerii legislative, este de-a dreptul condamnabilă”, spune ONG-ul.

Cum sunt afectați cetățenii de încercările Guvernului de a amâna respectarea drepturilor familiilor LGBTI

• „În ultimii 30 de ani, zeci de mii de persoane LGBTI au părăsit România și au ales să trăiască în state europene în care drepturile lor sunt respectate. Multe dintre acestea și-au întemeiat familii peste hotare, fie alături de cetățeni români de același sex, fie alături de cetățeni ai altor state. Statul român nu le recunoaște statutul de soți, ceea ce face imposibil traiul lor comun pe teritoriul României.
• Prin proiectul de lege mai sus menționat, singurul drept pe care România l-ar putea acorda cetățenilor străini, căsătoriți pe teritoriul altui stat cu cetățeni români de același sex, ar fi dreptul de ședere. Ei nu ar fi recunoscuți ca soți și, drept urmare, nu s-ar putea vizita la spital în cazuri de urgențe medicale, nu s-ar putea reprezenta legal unul pe celălalt și, în momentele grele, nu și-ar putea fi alături”, mai spune Accept.

Inițiativa Guvernului are loc la cinci ani după decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene. CJUE a decis în iunie 2018 că România trebuie să recunoască libertatea de ședere pe teritoriul său a membrilor de familie, care includ și soții de același sex.

„Examinând inclusiv hotărârea CJUE amintită anterior, Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 277 alin.(2) şi (4) din Codul civil, constatându-se că acestea sunt constituţionale în măsura în care permit acordarea dreptului de şedere pe teritoriul statului român, în condiţiile stipulate de dreptul european, soţilor - cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene şi/sau cetăţeni ai statelor terţe - din căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene”, este precizat în expunerea de motive a proiectului de lege.

Pe 11 iulie, Ministerul de Interne preciza, într-un comunicat de presă, că „implementarea acestor prevederi este o condiţie obligatorie pentru România, ca urmare a hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din data de 5 iunie 2018 în cauza C-673/16, iar nerespectarea ei face posibilă declanşarea unei proceduri de infringement care se poate finaliza cu condamnarea României de către instanţa de contencios european”.

Reprezentanţii MAI au mai transmis atunci că „o eventuală condamnare are implicaţii financiare semnificative pentru statul român”.

În prezent, sancţiunile pecuniare care pot fi propuse în cazul României, în proceduri de infringement, sunt penalităţi între 1.830 şi 109.800 euro pe fiecare zi de întârziere, precum şi o sumă forfetară minimă de 1.708.000 euro.

Ministerul Afacerilor Interne mai spunea că potrivit „prevederilor actului normativ, persoanele care nu au cetăţenia română, căsătorite pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene cu un cetăţean român de acelaşi sex, pot solicita, dacă este cazul, viză pentru intrarea în România, respectiv drept de şedere pe teritoriul ţării noastre, în condiţiile legii, având ca motiv continuarea vieţii de familie alături de cetăţeanul român”.

Citește și:

VIDEO Cum am acceptat că fiul meu este homosexual? Tatăl românului care s-a bătut la CJUE pentru dreptul soțului său de a sta în România: „La început, nu a fost o explozie de bucurie”