Ministrul finanțelor Adrian Câciu a declarat sâmbătă la Prima TV că în 2023 nu va fi criză financiară, dar vor fi presiuni din cauza „datoriilor în creștere ale statelor, masei monetare mondiale foarte mare şi a inflaţiei”. Acesta a mai precizat că România are o inflație „istorică”, principala cauză fiind creşterea preţurilor la energie. Țara noastră are 35 la sută din populaţie în risc de sărăcie, potrivit lui Câciu, care a precizat că nu are o baghetă magică pentru a modifica inflația.

Adrian CaciuFoto: Guvern, Facebook

Adrian Câciu a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, dacă anul viitor va fi o criză financiară, scrie news.ro.

• „Criza financiară nu va fi în 2023. Există presiuni recesioniste. Trebuie să înţelegem că lumea a tot acumulat probleme structurale din 2010. Practic nu şi-a rezolvat criza din 2010 omenirea, a pansat-o. Adică problemele structurale în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, în ceea ce priveşte creşterea economică, care a fost una foarte lentă, mai ales pe Europa, disparităţile de dezvoltare, ele nu s-au rezolvat până la apariţia pandemiei, după care a venit pandemia.
  
• Trebuie rezolvată această criză pandemică, criza sanitară, care înseamnă costuri, după care a venit criza referitoare la energie sau a preţurilor la energie. (…)
  
• Nu va fi criză financiară, dar presiuni sunt pentru că, pe de o parte, datoriile au crescut, ale statelor, pe de altă parte, cum am spus, masa monetară mondială este foarte, foarte mare şi atunci ai această inflaţie şi trebuie să vii cu măsuri să le spunem aşa, de corectare a masei monetare mondiale, deci o să fie presiuni recesioniste”, a explicat ministrul Finanţelor.

Câciu a mai spus că dacă inflația se va domoli, în 2023 lucrurile vor sta mai bine pentru noi, întrebat dacă traiul românilor se va îmbunătăți anul viitor.

• „Eu cred că ceea ce va fi efortul nostru va fi să fie mai bine decât în 2022. Ăsta e un efort, dar provocările vor fi foarte mari. Dacă lucrurile rămân aşa cum s-au stabilizat în acest moment, când vedem totuşi o uşoară plafonare a ROBOR, de altfel, şi scăderea uşoară, pentru că există lichiditate în piaţă şi există stabilitate pe sistemul bancar, am putea să asistăm la menţinerea acestui trend de scădere, dar încă o dată cu paşi foarte mici, pentru că nu am închis puseul inflaţionist.
  
• Ele sunt legate. În momentul în care ai închis puseul inflaţionist de atunci poţi să ai aşteptarea foarte clară că şi dobânzile vor începe să aibă acelaşi trend. Până nu închizi puseul inflaţionist, mai poţi să ai sincope sau poţi să ai fluctuaţii pe zona dobânzilor”, a mai declarat Câciu.

Cât va fi inflația în România la sfârșitul anului

Adrian Câciu a mai spus că inflaţia la finalul anului va fi în creștere pe fondul lunii decembrie, când sunt sărbătorile de iarnă, dincolo de principalele cauze care au dus la scumpirea traiului.

• „Inflaţia la finalul anului, cea prognozată de Banca Naţională a României, este de 16,3 la sută faţă de anul trecut, în zona aceea şi prognozele pe care şi eu, ca ministru de Finanţe, dar şi noi ca instituţie, le vedem. Va avea câteva elemente de puseu în noiembrie şi decembrie, adică acum, în decembrie se va publica inflaţia pe noiembrie, pentru că vin sărbătorile. De regulă, inflaţia are un puseu uşor la final de an, pentru că este o lună de sărbători.

• De altfel, are pusee în timpul anului. Există o ciclicitate, dacă vreţi, a inflaţiei dincolo de cauzele sau de factorii externi care apar asupra inflaţiei în timpul sărbătorilor. Pentru că suntem o ţară care avem tradiţii şi e bine să le păstrăm”, a afirmat Adrian Câciu.

Ministrul finanțelor a mai declarat că inflația din România este una „istorică” și că principala cauză o reprezintă creşterea preţurilor la energie.

• „Avem o inflaţie pe care eu o denumesc istorică, care se repetă după aproape 20 de ani în România. În alte ţări se repetă după 70 sau 80 de ani. Cauza principală la această inflaţie este explozia preţurilor la energie. Lipsa de control a modului în care piaţa energiei s-a liberalizat în România. Adică regula liberalizării este că trebuie să ai şi jucători care să participe la acea liberalizare, când nu ai jucători o să ai o situaţie sau poţi să ai situaţii speculative.
  
• Pe de altă parte există acest puseu inflaţionist care era prevăzut, eu l-am spus de foarte multe ori, puseul inflaţionist generat de masa monetară care a fost creată cu ocazia pandemiei în toată lumea. Aici este o diferenţă faţă de modul în care banca noastră naţională a acţionat, care a acţionat mult mai prudent”, a declarat Adrian Câciu.

El a menţionat că România nu a tipărit bani, dar că excesul de lichiditate din pieţele internaţionale poate provoca o inflaţie monetaristă.

• „România nu a tipărit bani, dar excesul de lichiditate din pieţele internaţionale, euro sau dolari provoacă şi dacă nu exista această explozie a preţurilor, pe cale de consecinţă, o inflaţie monetaristă.
  
• Întotdeauna se întâmplă lucrul acesta se vede şi atunci când, de exemplu, în criza financiară din 2008 - 2010 s-au tipărit bani de către banca centrală americană şi a avut un efect un puseu inflaţionist acest lucru. Evident, costuri şi beneficii. Prin acea infuzie de masă monetară s-a reuşit să se reducă timpul de contracarare a crizei respective”, a mai spus Câciu.

Unul din trei români, în risc de sărăcie

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a mai afirmat că dacă ar putea exista o baghetă magică în care inflaţia să fie rezolvată din pix, ar fi făcut acest lucru deja, menţionând că aşa ceva nu se poate face.

• „Aş putea să fiu plastic să spun că a crescut cu 15%, că asta este rata inflaţiei. Coşul de consum a crescut mult mai mult la produsele de bază, pentru că, dincolo de a fi ministru sunt om, toţi oamenii au nevoie de produsele de bază. Merg la cumpărături şi le mulţumesc celor care, nu că mă salută, dar simt aşa că suntem în regulă chiar dacă, evident, oamenii sunt supăraţi.
  
• Toţi oamenii sunt supăraţi. Dacă ar putea exista o baghetă magică în care inflaţia să fie rezolvată din pix, aş fi făcut-o deja.
  
• Problema e că inflaţia nu se poate rezolva din pix. E mai bine să nu o ai. Adică, dacă vezi că există semne de creşterea inflaţiei, atunci trebuie să acţionezi. Când vrei să acţionezi după ce e deja în exprimare, îţi ia un timp”, a mai spus ministrul Finanţelor.

Câciu a mai explicat că guvernanţii fac eforturi pentru domolirea inflaţiei. Întrebat cu cât s-au scumpit de fapt produsele de bază, ministrul Finanţelor a răspuns: “30 - 35 la sută. Să definim puţin produsele de bază. Eu aici aş lua şase, şapte produse. Avem pâine, avem lapte, avem ou, avem brânză, avem cartofi şi legume”.

La remarca potrivit căreia sunt probabil sute de mii de români care doar aceste produse le pot pune pe masă, ministrul a comentat:

• “Da, e o situaţie tristă, dar trebuie să ştim un lucru, e o situaţie structurală. Şi mi-aş dori să putea să o rezolvăm în cât mai scurt timp. România are 35 la sută din populaţie în risc de sărăcie, deci nu este o chestiune care acum se întâmplă. Ea vine din spate şi nu a fost rezolvată şi trebuie rezolvată. Trebuie să ajungă venituri nu cât mai mari, dar venituri care să pot să asigure drumul către decenţă.
  
• Nu aş spune că se rezolvă lucrul acesta, punem o serie de elemente de sprijin. E o chestiune structurală. Mai mult, pe chestiunea asta structurală, când suprapui inflaţia, evident că asta doare mult mai tare şi am încercat anul acesta.
  
• (…) S-a acţionat în limita posibilităţilor, spaţiul fiscal al României fiind unul redus, fiind o ţară în procedură de deficit excesiv, dar totuşi s-a acţionat cam cu 6% din PIB, bani care au ajuns către companii şi mai ales către cetăţeni. Nu este suficient”.