Încă din trimestrul al III-lea al anului 2021, grupurile internaţionale de companii au început să evalueze opţiunile pe care le au pentru a asigura continuitatea operaţiunilor comerciale derulate în Ucraina, dar şi în ale ţări din regiune, cum ar fi Belarus. Acestea au efectuat studii comparative cu privire la ţările din regiunea CEE din perspective cum ar fi fiscalitate, costul vieţii, nivelul salariilor, aspecte atipice în procesul de înfiinţare a unor entităţi în respectivele ţări, nivelul corupţiei etc., pentru a determina spre ce ţară să îşi redirecţioneze operaţiunile comerciale. Unii angajatori internaţionali s-au concentrat mai degrabă pe aspectele de imigrări, focusul fiind asupra creării unui plan de relocare a personalului şi a familiilor acestora în cazul unui conflict armat, şi nu neapărat asupra unei relocări pe termen mediu şi lung a operațiunilor derulate în Ucraina / Belarus.
În ciuda pregătirilor la nivel mental şi operaţional, toate aceste companii au fost luate prin surprindere într-o măsură mai mare sau mai mică de declanşarea conflictului armat din Ucraina. A devenit rapid evident faptul că discuţiile anterioare cu privire la tipurile de vize disponibile şi eventuale exceptări de la formalitatea avizului de angajare sunt desuete în noul context şi că întreaga energie trebuie să se focalizeze ca primă prioritate asupra "extragerii" salariaţilor lor din Ucraina.
Multe companii au făcut eforturi substanţiale în acest sens, cele care se aflau în etapă avansată cu pregătirile au şi reuşit să îşi ajute salariaţii să treacă graniţa către ţările vecine înainte de impunerea legii marţiale în Ucraina, care a blocat emigrarea bărbaţilor cu vârsta între 18 şi 60 de ani.
La rândul lor, ţările care au graniţă comună cu Ucraina, inclusiv România, au depus eforturi considerabile pentru facilitarea procesului de trecere a frontierei de către persoanele care emigrau din Ucraina, permiţând intrarea în România fără vize sau alte formalități (de ex. teste Covid, carantină sau completarea de chestionare) chiar şi pentru persoanele care nu deţineau pasaport biometric.
La nivel centralizat, Uniunea Europeană a activat mecanismul de protecţie temporară reglementat prin Directiva 2001/55/CE (implementată în România în principal prin legea 122/2006 privind azilul în România) şi a emis Decizia Consiliului UE 2022/382 din data de 4 martie 2022, care recunoaşte existenţa unui aflux masiv de persoane care părăsesc teritoriul Ucrainiei. Scopul acestui mecanism este de a reduce presiunea asupra statelor membre şi a împărţi povara unui aflux de refugiaţi între statele membre. Mecanismul de protecţie temporară este unul complet separat de cel de azil, care permite obţinerea statutului de refugiat; mai exact, mecanismul de protecţie temporară este unul mult simplificat faţă de cel de azil. Acest nou mecanism are prin definiţie o durată limitată (de maximum 3 ani, inclusiv prelungiri) şi permite persoanelor care părăsesc masiv o anumită ţară să intre pe teritoriul UE, să călătorească liber între ţările UE şi să lucreze pe teritoriul statelor membre.
Ulterior datei de 4 martie 2022, statele membre UE au început, într-un ritm accelerat, aprobarea măsurilor de implementare a mecanismul de protecţie temporară. România a aprobat aceste măsuri de implementare în data de 18 martie 2022, prin HG 367/2022.
Ce măsuri au luat autorităţile române, din perspectiva legislativă, în aşteptarea emiterii acestei hotărâri de guvern:
- Au aprobat diverse măsuri de sprijin a persoanelor care părăsesc teritoriul Ucrainei, cu focus pe persoanele care nu aplică pentru statutul de solicitant de azil / refugiat (cazare, hrană, servicii medicale, şcolarizare, transport etc.);
- Au aprobat exceptarea cetățenilor ucrainieni (nu şi a altor categorii de persoane asimilate, cum ar fi membrii de familie de altă naţionalitate non-UE) care nu aplică pentru vreo măsură de protecţie (azil / refugiat sau protecţie temporară) de la formalitatea vizei de lungă şedere în scop de angajare şi de la formalitatea avizului de angajare [menţionăm că cetăţenii ucrainieni erau exceptaţi, conform legislaţiei pre-existente războiului, de la formalitatea avizului de angajare pentru o durată maximă de 9 luni];
- Au aprobat numeroase suplimentări de bugete şi personal la nivelul autorităţilor publice pentru a le permite să susţină această criză umanitară şi
- Au aprobat facilităţi fiscale pentru contribuabilii români care susţin criza umanitară prin diverse mijloace, cum ar fi donaţii.
O dată cu aprobarea HG 367/2022, regimul de protecţie temporară devine funcţional prin: (i) stabilirea categoriilor de persoane cărora li se aplică, (ii) stabilirea procedurii aplicabile şi a (iii) drepturilor de care beneficiază persoanele care aplică pentru protecţie temporară în România.
În esenţă, România a confirmat că sfera persoanelor care pot beneficia de protecţie temporară este mai largă decât cea a cetăţenilor ucrainieni (a se vedea sumarul în format tabelar de mai jos), a clarificat că drepturile acestor persoane sunt mai mult sau mai puţin cele deja aprobate prin OUG 15/2022 şi OUG 20/2022 pentru persoanele care nu aplică pentru o formă de protecţie şi că procedura constă în principal în obţinerea unui permis de şedere de la Inspectoratul General pentru Imigrări.
Pe scurt, ce opţiuni de muncă în România au la data acestui articol persoanele care părăsesc Ucraina:
Cum vedem noi impactul asupra pieţei muncii din România?
Afluxul de cetăţeni ucrainieni în România poate fi o gură de oxigen pentru piaţa muncii din România, deficitară din perspectiva forţei de muncă. Purtătorul de cuvânt al Guvernului declara în 19 martie 2022 că aproximativ 80.000 de catăţeni din Ucraina au ales să rămână în România.
Multe activităţi comerciale relocate iniţial pe termen scurt în România se vor permanentiza cel mai probabil, aceste companii continuând să angajeze atât ucrainieni cât şi cetăţeni români.
Credem de asemenea că impedimentele de ordin practic vor fi uşor surmontabile prin varii modificări legislative care vor facilita accesul acestor persoane la piaţa muncii din România, spre exemplu prin obţinerea din România a documentelor care nu mai pot fi obținute din Ucraina. Astfel de exceptări au fost deja introduse pentru unele categorii socio-profesionale cu privire la dovedirea calificării profesionale sau a experienţei în activitate necesare ocupării unui loc de muncă. De asemenea, au fost aprobate actele normative necesare pentru accesarea de către aceste persoane a sistemul de asigurări sociale de sănătate şi de şomaj.
Acest articol reflectă stadiul legislativ la data de 21 martie 2022.
Articol semnat de Adelina Iftime-Blăgean, Counsel - Wolf Theiss
Articol susținut de Wolf Theiss
