Legea privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii este parțial neconstituțională. Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea PSD privind acest act normativ și a declarat neconstituționale două articole privind verificarea bunei reputații.
"Cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 28 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 18 şi ale art. 67 din Legea privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la INM, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a INM, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură", este decizia CCR.
De asemenea, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt constituţionale dispoziţiile art. 14, 27 şi 43 din aceeaşi lege, precum şi actul normativ în ansamblul său.
Ce prevede articolul 18, declarat neconstituțional:
- (1) După afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. c).
- (2) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face de comisia de organizare a concursului, cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
- (3) Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii stabileşte documentele pe care candidaţii au obligaţia de a le depune, în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii. La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere fapte pentru care s-au aplicat candidaţilor sancţiuni de drept penal, sancţiuni cu caracter administrativ, contravenţionale sau disciplinare ori pentru care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepesi sau amânarea aplicării pedepsei, avându-se în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, a sancţiunii cu caracter administrativ sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei.
- (4) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condiţiilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 67 are același conținut.
Decizia este definitivă, astfel că legea - adoptată în 3 februarie - se întoarce în Parlament.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, în 17 februarie, că Legea privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii a fost adoptată cu respectarea Constituţiei, calificând drept "neîntemeiate" obiecţiile formulate de PSD la Curtea Constituţională.
CSM reamintea că, atât timp cât legea adoptată nu este în vigoare, se află în imposibilitatea de a organiza concursuri de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii sau în magistratură, "fapt de natură să acutizeze presiunea asupra judecătorilor şi procurorilor care se confruntă cu un volum de muncă din ce în ce mai ridicat în condiţiile unor scheme de personal cu un grad tot mai redus de ocupare".
"Consecinţele negative ale lipsei de personal vor fi resimţite de justiţiabili, cărora trebuie să li se garanteze dreptul la un proces echitabil, într-un termen optim şi previzibil", arăta Consiliul.
0
1
