România se vede bine din perspectivă elvețiană este concluzia Programului de Cooperare Elvețiano- Român, Fondul Tematic pentru Participarea Societății Civile și Fondul Tematic pentru Parteneriate și Experți, care a susținut 141 de proiecte dezvoltate de societatea civilă, universități și chiar administrații publice locale, toate realizate cu ajutorul unor oameni care reușesc să schimbe România în bine.

Măgura Zimbrilor, laborator de inovație pentru natura sălbaticăFoto: FDSC

O parte a proiectelor finanțate au îmbunătățit accesul la servicii sociale prin implementarea unui nou sistem de tele-asistență pentru îngrijire la domiciliu a persoanelor în vârstă, furnizarea de servicii complementare de îngrijire pentru copiii diagnosticați cu cancer sau promovarea unui mod de viață activ în rândul persoanelor cu dizabilități. Proiectele derulate au vizat însă și tematici ce țin de protejarea mediului înconjurător și au contribuit la conservarea populației de delfini din Marea Neagră, la procesul de resălbăticire a zimbrilor din România, la conștientizarea importanței conservării soiurilor de fructe tradiționale sau a colectării selective.

Proiectul WWF România, în parteneriat cu Asociația locală Măgura Zimbrilor (AMZA), Primăria comunei Armeniș și Asociația Organizația Română pentru Drepturile de Utilizator (atelierul Modulab) este un exemplu din cele 141 de proiecte finanțate care a creat bazele pentru ca Armeniș, localitatea gazdă a celui de-al doilea nucleu de resălbăticire a zimbrilor din România, să devină un centru de ecologie aplicată. Astfel, Măgura Zimbrilor Armeniș devine un „laborator viu” pentru cercetarea și conservarea proceselor naturale, contribuind la protejarea uneia dintre cele mai importante zone de sălbăticie rămase în Europa. Un alt aspect important al proiectului a fost transformarea activităților de conservare într-un subiect de interes pentru un public mai larg și un motor pentru ecoturism.

„Acest program a fost mai curajos decât alte linii de finanțare pe care le cunosc și s-a focusat foarte mult pe impact la nivel local. În Măgura Zimbrilor am înființat un laborator de inovație, iar asta înseamnă multe „triburi” care acum lucrează pentru natura sălbatică, de la oameni de tehnologie la oameni de design sau arhitectură, iar împreună am construit mecanismele ce susțin natura sălbatică.” Oana Mondoc – Manager Proiect Măgura Zimbrilor, WWF România

Activitățile de monitorizare s-au realizat după un protocol complex de observare a impactului pe care zimbrii îl au asupra proceselor naturale din zonă. Datele rezultate au fost folosite pentru stabilirea unor măsuri de management al zonelor de sălbăticie. O altă realizare importantă o reprezintă faptul că viitorii cercetători vor putea sa facă practică de observare a populației de cei 30 de zimbri liberi reintroduși în sălbăticie, fiind un pas înainte în dezvoltarea profesională a acestora și în demersul de susținere a naturii sălbatice.

Stația de cercetare a fost amenajată în fostul cămin cultural din Feneș, fiind folosită pentru practică, schimburi de experiență, evenimente și informări despre conservarea naturii de către practicieni din diverse domenii relevante proiectului. În aceeași locație au fost create o mică bibliotecă, 6 locuri de cazare și de studiu, o bucătărie și o zonă de întâlniri, ca urmare a câtorva luni de amenajare creativă împreună cu peste 50 de voluntari din toată țara și din comunitatea locală. Inițiativa a fost recunoscută drept proiectul de voluntariat pentru mediu al anului la Gala Națională a Voluntarilor.

Centrul de Informare al Comunei Armeniș a devenit unul dintre cele mai inovatoare centre de profil, după ce a fost dotat cu cea mai mare proiecție holografică din Europa și cu alte două instalații construite la granița dintre artă și tehnologie, care redau date științifice despre zimbru într-un format interactiv. Instalațiile oferă vizitatorilor o formă de „infotainment” de calitate și îi ajută să conștientizeze importanța diversității biologice și a prezervării naturii. Centrul de vizitare este punctul de plecare în turele de bison tracking organizate, iar vizitatorii au parte de o experiență multidisciplinară de învățare, atât în inima naturii, cât și cu ajutorul tehnologiei. Infrastructura realizată în cadrul proiectului, prezența practicienilor, conținutul generat și notorietatea construită prin activitățile realizate au creat condițiile pentru un prim start-up pe ecoturism pornit în Măgura Zimbrilor.

Atelierul de incubare a pus WWF România pe harta globală a unor inițiative de inovație în conservare și s-au deschis canale de comunicare cu profesioniști importanți din întreaga lume. Prototipurile de monitorizare în timp real a zimbrilor, realizate și testate, au conferit informații și credibilitate pentru un nou proiect finanțat, care continuă dezvoltarea acestora. Demersurile întreprinse în cadrul proiectului au poziționat WWF Romania drept a doua zonă potențială pentru formarea unui „Panda Lab” – o rețea de departamente de inovație atașate unui birou WWF, pe baza modelului de succes implementat în Australia.

Despre Programul de Cooperarea Elvețiano-Român:

Prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român – Fondul Tematic pentru Parteneriate și Experți și Fondul Tematic pentru Participarea Societății Civile au fost implementate 141 de proiecte cu valoare totală de 23 de milioane de franci elvețieni, din domenii variate precum sănătate, mediu, cultură, agricultură sau educație. Acestea au implicat peste 350.000 de oameni din 129 de comunități, în cei 9 ani de derulare a programului.