Prețul energiei electrice pe piața spot a bursei de la București a fost în decembrie 2023 mai mic cu 67% decât în aceeași perioadă a anului precedent, arată un raport al operatorului bursier OPCOM. Cu toate acestea, Guvernul nu modifică nivelul plafoanelor din schema de sprijin pentru consumatori, pentru a nu bulversa sistemele de facturare ale furnizorilor, spune Sebastian Burduja, ministrul de resort.
Prețul mediu al energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (piața spot) a bursei locale OPCOM a fost în decembrie de 402 lei pe MWh, în scădere de la 1.219 lei pe MWh în decembrie 2022.
Față de luna anterioară, de noiembrie 2023, când energia costa 507 lei/MWh, prețul în decembrie a fost și mai mic (cu 20%).
Acesta este doar prețul materiei prime. Pentru consumatorii finali se adaugă tarife de transport și distribuție, de injectare și extracție din rețea, precum și de furnizare, care diferă de la o companie la alta.
Pentru consumatorii casnici prețurile plătite în facturi sunt plafonate de stat până în martie 2025.
Cei care au un consum mic, de până la 100 MWh, plătesc maximum 0,68 lei/kWh. Cei care consumă între 100 și 255 kWh plătesc până în 0,8 kWh, iar cei care depășesc 255 kWh ajung la 1,3 lei pe kWh.
Diferența dintre aceste plafoane și prețul real este suportată din bugetul statului.
Până acum s-au plătit furnizorilor 23 de miliarde de lei în contul acestor diferențe, începând cu toamna anului 2021.
Ce ar însemna modificarea plafoanelor de prețuri
Deși prețul de pe bursă este mult mai mic, autoritățile spun că nu vor modifica pragurile de plafonare pentru a nu bulversa sistemele de facturare ale furnizorilor.
„Ne-am manifestat public dorința de a păstra schema așa cum este pentru că a adus două beneficii. Pentru consumatori - oameni de rând și companiile din România - această schemă a însemnat stabilitate și predictibilitate în modul în care îți construiești un plan de afaceri sau modul în care îți faci bugetul familiei”, a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja, zilele trecute, la Euronews România.
„Al doilea mare beneficiu este că a asigurat o stabilitate pentru piața de energie. Un furnizor, în momentul în care noi am începe să ne jucăm cu schema asta și să umblăm la praguri, ar trebui să-și actualizeze toate sistemele informatice, toate sistemele de contabilitate. Lucrul acesta durează câteva luni și, dacă se face în grabă, cum s-a mai întâmplat din păcate, duce la erori, duce la facturi greșite, cu multe zerouri, știri, și nu ne dorim acest lucru. Oricum furnizorii sunt sub o presiune, pentru că banii de la bugetul de stat au venit destul de greu. Să le mai pui și costuri cu diverse ajustări din când în când ale schemei nu e o idee tocmai bună”.
Ministrul a vorbit și de eliminarea etapizată a acestor plafoane:
„Ne dorim menținerea schemei cât ne este permis de la nivel european, martie 2025 conform legislației actuale, să să putem trece și iarna următoare, după care, sigur, vom vedea în funcție de condițiile de piață cum putem etapiza ieșirea din schema de compensare/plafonare, cum putem să-i protejăm în continuare pe cei vulnerabili, astfel încât impactul să fie cât mai mic”.
Discuțiile despre revenirea la piața liberă trebuie să înceapă deja
Însă discuțiile despre modul de eliminare a plafoanelor și revenirea la piața liberă ar trebui să înceapă încă din acest an, chiar dacă este un an electoral.
Altfel, consumatorii vor avea un șoc, spunea, în noiembrie, George Niculescu, președintele ANRE.
Cum decizia este una politică, autoritățile sunt în situația de a alege între două situații: fie să vorbească deschis despre piața liberă și să pregătească oamenii, fie să tacă și să lase consumatorii să fie luați prin surprindere.
„Evident că procesul de ieșire din schemă trebuie să fie unul care să nu producă șocuri în piață. Este foarte important ca în perioada dinainte să avem discuții cu participanții la piață pentru ca - foarte important - consumatorii să nu resimtă niciun fel de șoc”, a afirmat oficialul ANRE.
El a arătat că ne aflăm într-o perioadă în care România instalează în ritm alert capacități noi de producție, ceea ce, într-o piață liberă, ar trebui să determine scăderi de prețuri fără intervenția autorităților.
Sursa foto: Dreamstime
2
71
