România are toate șansele să revină la prețurile care erau înainte de criza din sectorul energetic, ca urmare a investițiilor semnificative care se pregătesc pentru următorii ani în producția de electricitate din surse regenerabile. Cheia sunt investițiile în întărirea rețelei care să preia toată această capacitate nouă, spune CEO al E.ON România, Volker Raffel, într-o discuție cu HotNews.ro.
„Pe termen lung, avem toate șansele ca prețul energiei electrice să scadă din nou, sunt convins de asta. Vestea bună este că investițiile necesare se fac deja, le vedem. În 2020 aveam 67 de prosumatori, dar acum conectăm 1.000 pe lună, doar noi, E.ON Moldova. În zona noastră ne așteptăm la 17.000 de prosumatori la finalul anului, cu puterea instalată de 150 MW, ceea ce înseamnă că ne asigurăm 25% din nevoile zonei noastre cu energie solară. La acestea se adaugă și parcurile eoliene care sunt deja în construcție. Ne așteptăm să conectăm proiecte semnificative începând de anul viitor”, spune șeful E.ON.
În acest moment, prețurile plătite de consumatori sunt plafonate, iar autoritățile au în plan menținerea măsurii până în martie 2025. La nivelul Comisiei Europene se discută ca plafonele să fie eliminate chiar de la primăvară.
„Cel mai important lucru este să ne pregătim cu câteva luni înainte. Este ca la sticla de suc, scrie „Agitați înainte de a deschide”, nu după. Așa este și cu deschiderea pieței. Dacă vine surprinzător, nu putem să ne pregătim, nici noi, nici producătorii, nici consumatorii. Cel mai bine ar fi ca piața să fie redeschisă gradual”, a continuat Raffel.
Pentru a prelua în rețea toate proiectele care se pregătesc, plus prosumatorii, este nevoie de investiții de sute de milioane de euro în rețea într-o perioadă scurtă de timp.
„Putem face aceste investiții cu credite de la bănci și cu bani europeni din Fondul de Modernizare. Ca să accesăm banii din Fondul de Modernizare, trebuie să avem 20% cofinanțare. Suntem în discuții cu ANRE pentru creșterea tarifului de distribuție, astfel încât să putem acoperi acești 20%, altfel pierdem acești bani europeni. Tarifele de distribuție ar trebui să crească cu 10-20%, dar, întrucât tariful de distribuție este undeva la 10% din factură, pentru prețul final înseamnă maximum 2%. Aceasta fără plafon. Dacă aplicăm plafonul, acest lucru nu are nicio influență în prețul plătit de consumatori. Cu acești 2% poți mobiliza și capital, și fonduri europene, astfel nu am putea finanța proiecte de sute de milioane de euro într-o perioadă scurtă”, spune responsabilul E.ON.
Acest lucru ar însemna creșterea cheltuielilor din bugetul de stat pentru decontarea facturilor.
„Știu că este an electoral și e greu să explici orice scumpire, însă dacă tariful nu este suficient, nu vom putea accesa credite. Este clar că nicio bancă nu ar face asta. Ar fi păcat să se ia această decizie abia peste un an și jumătate, după alegeri, pentru că pierdem acești bani europeni. În fiecare zi primim cereri de racordare de la prosumatori, iar problema trebuie rezolvată”, a arătat el.
Gazele sunt mai ieftine acum decât în timpul verii
La gaze, prețul deja a scăzut sub plafonul stabilit de stat.
„Plafonul este 31 bani pe kWh, iar noi facturăm acum la 25 de bani. Recalculăm în fiecare lună și nu vedem prea multe schimbări pe parcursul iernii. Gazele pe care le-am stocat în timpul verii sunt mai scumpe decât cele de acum din piață, dar facem un mix și sunt convinși că, dacă nu aveam evenimente neașteptate, rămânem sub plafon”, spune Raffel.
Recent, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, avertiza că furnizorii de gaze nu aplică legislația corect și a cerut ANRE să verifice situația.
„Am primit controale de la ANRE pe această temă, dar noi aplicăm strict formula de preț din ordonanță”, spune Raffel.
Europa se îndreaptă spre termoficare și pompe de căldură
La nivel european, tendința este de a renunța la gaze, întrucât există o dependență prea mare de importuri.
„În Germania, percepția este că gazele naturale vin din Rusia, din țări de care nu vrem să fim dependenți sau cu o problemă ecologică din alte state și trebuie să fie înlocuit cu altceva. Răspunsul este: fie termoficare, fie pompe de căldură. Și în Germania se discută dacă are sens să înlocuim infrastructura de gaze sau să facem o tranziție către gaz mai verde, folosind cogenerarea sau biometanul. Aici în România avem suficiente gaze și din când în când întâlnesc politicieni care spun: nu vreau să aud de hidrogen, nu vreau să aud de biometan, pentru că avem suficiente gaze, vom avea și mai multe cu Neptun Deep (gazele din Marea Neagră - n.r.), însă este o percepție greșită, din punctul meu de vedere”, a mai arătat responsabilul companiei energetice.
El a mai spus că există companii din Germania interesate să cumpere biometan de la fermierii români, ceea ce reprezintă o șansă pentru agricultura țării.
„România are o situație unică și foarte avantajoasă în momentul de față că avem hidrocentrale, nucleare, proiecte pentru gaze, avem potențial de energie regenerabilă, geografic vorbind suntem într-o situație bună. Dacă vor începe și investițiile în reconstrucția Ucrainei, fiecare investitor din România este bine plasat.
România poate și este pe cale să devină un hub energetic, și la gaze, și la energie electrică și poate să atragă investiții și din Germania și din alte țări ale Europei, unde nu există atâta potențial. Suntem pe drumul bun, casa este construită, cheia este întărirea rețelei.
Riscul este să nu investim în rețeaua de electricitate. Toate investițiile care se fac acum în Tarnița, în centralele pe gaze, vor fi gata în câțiva ani, cele în eoliene sau în fotovoltaice mai repede. Deja conectăm în fiecare zi putere reală care poate ajuta piața și poate duce la scăderea prețurilor atât pentru populație, cât și pentru consumatorii industriali”, a mai susținut Raffel.
0
8
