Cel mai ridicat nivel al abandonului facultății are loc în primul, arată un studiu făcut pe 5 cohorte de studenți, studiu realizat de 4 români (Claudiu Herțeliu, Cezar Hâj, Andrei Pârvan și Daniela Alexe-Coteț), documentul urmând să apară la editura Axel Springer.
”Studenții care provin din alte localități decât cea în care e situată universitatea sunt mai motivați și nu abandonează (probabil pentru că altfel nu prind loc în cămin și/ sau un job suficient de bun care să le permită să rămână ulterior în acel oraș). Pentru cei care locuiesc în același oraș, probabil confortul casei părintești îi face mai puțin motivați. De asemenea am constatat că programe de studiu precum: medicina, militare sau teologice au înregistrat rate ale abandonului cu mult mai mici (uneori 3-5%) comparativ cu majoritatea celorlalte programe, unde nivelul de abandon a fost mai mare - sau apropiat - de 40%)”, spune într-o discuție cu HotNews.ro Claudiu Herțeliu, prodecanul Facultății de Cibernetică și coordonator de doctorat în cadrul Departamentului de Statistică și Econometrie al Academiei de Studii Economice (ASE).
„Aș mai menționa doar un singur factor care-i face pe tinerii români să nu abandoneze studiile superioare: performanta școlară anterioară”, mai spune Herțeliu. ”Am constatat că, similar cu alte studii internaționale, studenții care au avut rezultate foarte bune la examenul de Bacalaureat au tendință de a nu abandona în timp ce acei studenți cu rezultate la Bacalaureat mai slabe au șanse mai ridicate de abandon”, explică profesorul.
Întrebat dacă există date care să plaseze România în comparație cu alte țări, Claudiu Herțeliu a spus: ”Nu ne-am propus să facem o analiză comparativă cu alte țări din două motive. În primul rând pentru că sunt mai multe definiții și abordări metodologice relativ la abandonul universitar și asta ar fi redus potențialul de comparație internațională. În al doilea rând dacă am fi introdus acest capitol (comparații internaționale nu am fi putut să ne încadrăm în spațiul limitat al unui articol academic). Din punct de vedere al metodologiei, noi am optat, până la urmă, pentru definiția conform căreia este considerată a fi abandon universitar situația în care la doi ani după finalizarea ciclului de studii persoana respectivă încă nu a obținut diploma. În acest context cele 5 cohorte pe care le-am avut noi în baza de date ne-a permis să analizăm doar programele ciclului licență cu o durată de 3 ani”
Ce ar trebui făcut din perspectiva politicilor publice?
”Întrebarea este mult prea complexa pentru a o putea lămuri aici și acum. Însă politicile publice ar trebui contextualizate pentru că informația statistică ne arată o realitate diversă. Exista inegalități de șanse, există motivații diferite ale unor grupuri diferite, unele probleme este clar că sunt 'moștenite' din amonte. Considerăm studiul nostru o primă radiografie la care, cu certitudine, se mai poate suprapune o analiză acum că anul universitar 2020-2021 s-a încheiat și că putem replica metodologica și pentru programele având o durată de 4 ani. Informația există, capabilitate avem, important este că acest nivel de expertiză să fie valorificat și asumat instituțional”, spune Herțeliu.
N. red: Studiul este un rezultat adiacent al unui proiect mai amplu al UEFISCDI/ Mininisterului Educației: "Calitate în învățământul superior: internaționalizare și baze de date pentru dezvoltatea învățământului romanesc” - POCU 126766. Mai mulți dintre co-autori au fost/ sunt implicați în implementarea acelui proiect (Claudiu Herteliu, Cezar Hâj și Daniela Alexe-Coteț) în timp ce al patrulea (Andrei Pârvan) are preocupări (lucrează de ceva vreme la o teză de doctorat pe tematica abandonului scolar) în aceasta zonă. Datele (provenind în principal din Registrul Matricol Unic și rezultatele examenului de Bacalaureat) încep cu anul universitar 2015-2016. Analiza a fost realizată în 2021 când ultimul an universitar finalizat era 2029-2020. În acest context debutul pandemiei COVID-19 se suprapune cu ultimul semestru al anului universitar 2019-2020. Practic înseamnă un semestru din zece aferenți anilor universitari incluși în analiză.
3
9
