Ciprian Paleologu, artistul vizual care se află în spatele multor game şi etichete de vin ale Cramei Oprişor, a acceptat provocarea unui dialog la distanţă despre imaginea şi aspectul vizual al vinului. În cadrul interviului acordat lui Răzvan Avram, pentru Drink Insider by HotNews.ro, Ciprian Paleologu a vorbit despre importanţa redusă acordată de degustătorii profesionişti aspectului vizual al vinului, despre culorile de vin care ne atrag, despre „reţete sigure” în designul etichetelor de vin şi despre lipsa de „cultură vizuală” a unor producători români de vin.
Interviul integral:
Fragmente din interviu:
Ciprian Paleologu, un artist vizual cu multe etichete de vin în portofoliu
Ciprian Paleologu, artist vizual şi lector la UNArte Bucureşti, colaborează din 2008 cu Crama Oprişor, producător pentru care a realizat etichete de vin pentru game deja existente (Erotikon, Măiastru, Caloian, Cupola Sanctis/Sfinţii, Passarowitz 300), dar a creat şi concepte noi (Nenumita, Cutia Paleologu, Ispita by Liviu Grigorică).
Evaluarea aspectului vizual al vinului: profesionişti versus amatori
Degustătorii profesionişti evaluează vinurile cu ajutorul sistemului cu 100 de puncte, pe o fişă standard, după metodologia stabilită de OIV (Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului). Ponderea aspectului vizual al vinului poate fi de maximum 15% din nota finală. Degustarea se face în orb şi, la capitolul imagine, se punctează doar culoarea şi limpiditatea lichidului, deoarece eticheta şi forma sticlei sunt ascunse juraţilor.
Importanţa destul de redusă pe care o acordă profesioniştii vinului aspectului vizual e o „moştenire istorică”, cu rădăcini adânc înfipte în trecut, iar specialiştii din domeniu „îşi apără teritoriul”.
În lumea vinului din România, adeseori, imaginea şi conceptul etichetei sunt privite, de către producători, la „şi altele”.
Pe plan mondial există concursuri de concepte şi etichete de vin, unde sunt invitaţi mulţi degustători. Din păcate, la concursurile clasice de vin nu sunt invitaţi, în contrapartidă, specialişti în imagine şi artişti vizuali.
Într-un concurs de vin, evaluarea ar trebui făcută ca într-o competiţie de patinaj, unde se notează partea tehnică şi partea artistică.
Spre deosebire de profesionişti, consumatorii/amatorii de vin, atunci când trebuie să ia o decizie de cumpărare, în faţa unui raft de magazin (mai ales dacă nu cunosc vinurile expuse), vor alege după un criteriu 100% vizual, subiectiv. Adeseori, un client obişnuit de vin alege o sticlă bazându-se pe ceea ce vede şi nu pe ceea ce ştie.
De ce ne plac culorile mai intense la vin
De multe ori, observăm că ne plac vinurile roşii mai închise la culoare, iar la roze-uri nu suntem întotdeauna atraşi de culorile pastelate.
Explicaţia vine din faptul că avem un „bagaj cultural” (dealtfel, fără fundament) care ne face să credem că un vin mai întunecat este mai bun.
Unii consumatori au o lipsă de cunoaştere în ceea ce priveşte soiurile de vin şi culorile asociate. Spre exemplu, din Pinot Noir nu se obţin vinuri închise la culoare (negre), cum greşit ne-ar putea sugera numele, ci, din contra, soiul dă vinuri de un roşu/rubiniu deschis.
Există o suprapunere, în subconştientul nostru, între imagine şi gust.
Ispita by Liviu Grigorică, un concept vizual şi gustativ complex
Ispita este un Codex ezoteric de artă şi vin format din 6 părţi/vinuri distincte. Desenele ce apar pe etichetă şi pe cutie sunt ale artistului Ciprian Paleologu, cel ce a creat conceptul şi designul colecţiei. Fiecare etichetă de vin „îşi adjudecă” o literă a cuvântului ISPITA.
Fiecare vin din colecţia Ispita are o personalitate proprie. Creatorul vinului, Liviu Grigorică, imaginează vinul după literă, simbolistică şi noţiunea pe care aceasta o destăinuie.
Nu ştim din ce soiuri sunt obţinute vinurile, nici când va apare următorul vin al colecţiei. E ca într-un serial poliţist în care spectatorii descoperă, treptat, elementele enigmei.
Până în prezent, au apărut 3 din cele 6 vinuri ale colecţiei: „I” de la Iluminare (în 2013), „S” de la Savoare (în 2015) şi „P” de la Putere (în 2019). La final, când cele 6 vinuri vor fi lansate, toate detaliile colecţiei va fi demistificate.
Conceptul gamei Ispita pune în valoare enologul (creatorul de vin, Liviu Grigorica), dar şi artistul vizual (Ciprian Paleologu) ale cărui lucrări „se află expuse” pe etichete. Este de remarcat faptul că, pe niciuna din cele 6 etichete, nu apare în prim plan brandul producătorului (Crama Oprişor).
O avanpremieră de la Crama Oprişor: Ezoterik
Ca planuri de viitor, Ciprian Paleologu pregăteşte, tot pentru Crama Oprişor, un nou concept de vin denumit Ezoterik, „ceva neînchipuit, atât la nivel vizual cât şi gustativ”.
Există reţete care „merg la sigur”, în ceea ce priveşte designul unei etichete de vin?
Da, există câţiva parametri, care vin dintr-o zonă clasică a văzului, ce pot fi folosiţi. Un specialist în arte vizuale îi va utiliza întotdeauna. Mai multe explicaţii pot fi găsite, printre altele, în cartea „Geometria secretă a pictorilor” de Charles Bouleau.
E o imagine hidoasă să dezbraci un vin de conceptul lui care vine dincolo de substanţa enologică.
Putem vorbi de o lipsă de „cultură vizuală” la unii producători români de vin?
Oamenii din industria de vin spun adesea că vinul nu se vinde bine deoarece „consumatorul nu e suficient de educat”.
Consumatorii ar putea cere, la rândul lor, ca producătorii de vin „să se educe” la nivel de concepte vizuale, să iasă din „zona clasică” de confort, de banalitate, uneori chiar de kitsch şi să aibă mai mult curaj când aleg mesajele şi imaginile transmise prin intermediul etichetelor.
Sunt multe vinuri bune româneşti cu etichete banale sau chiar urâte.
Dincolo de evaluarea gustativă a lichidului din sticlă, există imaginea, conceptul, experienţa vinului în general. Nu trebuie disociată „substanţa vinului” de „spiritul vinului”.
Articol susţinut de Crama Oprişor
1
4
