Europa a facut la Bruxelles un nou gest de mare deschidere catre Romania: intr-un document oficial, asumat de sefii de state si de guvern ai celor 25 de state membre, se reafirma "obiectivul comun al Uniunii de a primi Romania si Bulgaria ca membri ai UE in ianuarie 2007, daca sunt pregatite".

Mai mult, desi Romania nu a incheiat negocierile de aderare, avand inca in discutie sase capitole - cele mai dificile -, tara noastra va incepe, luna viitoare, impreuna cu Bulgaria - care si-a terminat temele - si Uniunea Europeana, negocierile privind Tratatul de aderare.

Tratatul urmeaza a fi semnat la inceputul lui 2005, dupa care va urma procesul de ratificare a acestuia de catre parlamentele statelor UE. La capatul acestui proces, Romania si Bulgaria vor fi declarate admise in UE. Pana si posibila clauza de monitorizare ce permite amanarea integrarii cu maximum un an nu mai constituie o problema.

Europa ne inscrie astfel la examenul de diploma, prin inceperea negocierilor pentru Tratatul de aderare, in paralel cu negocierile de inchidere a capitolelor, chiar daca mai avem de trecut niste corigente. Nu s-a intamplat ceea ce ne temeam cel mai mult: punerea Romaniei si Bulgariei in rand cu Turcia, fapt care ar fi putut amana integrarea cu cateva decenii.

Decizia liderilor din tarile UE de a se lua efectiv Romania in carca, poate avea, intr-o anumita proportie, si considerente subiective. Acestea tin de relatiile bune pe care Bucurestiul le are astazi cu cele mai multe capitale europene. In plus, exista si un dialog sustinut cu reprezentantii administratiei europene de la Bruxelles.

Desigur, insa, deciziile internationale de o asemenea importanta au la baza in primul rand interesele. Or, acest interes european se manifesta acum fata de Romania si Bulgaria. Europa unita, ce se naste astazi sub ochii nostri, a fost gandita, in linii mari, pornind de la fosta Piata comuna si Comunitate economica europeana, de Francois Mitterrand si Helmut Kohl.

Ei au invitat pentru prima data Romania si Bulgaria, si apoi statele baltice, la summit-urile europene ale anilor '90, alaturi de asa-numitul grup de la Visegrad, Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia. Practic, Europa se intinde in mod natural pana la intersectia cu fostul spatiu sovietic, incluzand, insa, si cele trei state baltice.

Elita politica a Europei, de la inceputul anilor '90, a trasat, probabil, dupa prabusirea comunismului, niste linii de care elita politica de astazi tine seama. Cert este ca la Bruxelles s-a mai stabilit inca o data ca Europa se va extinde pana la Prut si Carpati, apoi nimeni nu poate preciza cand va mai fi o noua extindere.

Ar fi o mare eroare daca la Bucuresti actualul si viitorul guvern ar crede ca este vorba despre o cursa deja castigata. Chiar si dupa semnarea Tratatului de aderare, Romania si Bulgaria vor fi intens monitorizate de Europa pentru a-si pune in practica angajamentele asumate. Deviatii mari sunt insa improbabile.

Practic, nici un guvern roman nu-si va mai putea permite sa se abata prea mult dincolo de ceea ce prevede Tratatul cu Europa. Mai mult, punctul slab al Romaniei, economia, are mari sanse sa-si revina. Astfel, economia romaneasca va beneficia si acum, si in viitor de efectul suspendarii obligativitatii vizelor pentru romanii ce calatoresc in spatiul Schengen.

Chiar si astazi, valuta repatriata de cei aproape trei milioane de romani ce lucreaza in strainatate ticseste Banca Nationala. Romania incepe sa se bucure si de ceea ce se cheama "avantajele unei economii de granita", cu o buna perspectiva de integrare europeana. Astfel, consumul a crescut semnificativ in Romania, iar investitiile straine s-au dublat fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Devenind tara NATO si avand un picior in UE, Romania ofera mari oportunitati de afaceri, de la investitii imobiliare pana la "green fielduri" cu forta de munca inca foarte ieftina. Comertul a crescut semnificativ. Pana si la nivel micro, la granita de Vest, ungurii deveniti membri UE au invadat orasele romanesti. In Ungaria produsele s-au scumpit.

Pana mai ieri romanii faceau cumparaturile la vecini. Exista si un revers al medaliei: aderarea propriu-zisa a Romaniei la UE este un liman, dar va fi in primii ani si o mare incercare. Desigur, salariul minim va creste, dar romanii cei mai saraci vor saraci si mai mult. In special Romania rurala - adica 40 la suta din populatie - va suferi un soc semnificativ.

In ciuda faptului ca Europa e pregatita sa acorde in trei ani Romaniei subventii de 4 miliarde euro pentru agricultura, probabil ca in aceasta parte a Romaniei schimbarile vor veni oricum prea repede. Problema principala aflata acum in fata Romaniei nu mai este insa una interna. Europa unita e facuta de elite si poate fi inca desfacuta tot de ele.

Recentele alegeri pentru Parlamentul European au aratat un fapt ingrijorator: cetatenii statelor din Uniunea Europeana au votat impotriva propriilor guverne pro-europene, dand castig de cauza euro-scepticilor. Probabil ca, intr-un an, doi, alegerile din aceste state vor aduce la putere guverne ce nu vor mai fi atat de dornice sa continue in acelasi ritm rapid extinderea UE.

Totul este ca pana atunci Romania sa ajunga intr-un punct in care procesul economic si birocratic de aderare sa nu mai poata fi inversat.