Masa rotunda pe tema infractiunilor financiare, organizata, zilele trecute, la Bucuresti, de ambasadorul Michael Guest, i-a prilejuit domnului Mihai Bogza, viceguvernatorul BNR, inca o iesire la rampa, in stilul sau caracteristic, potrivit mai degraba unui politician aflat in campanie si in nici un caz functiei pe care domnia sa o ocupa in cadrul Bancii Centrale.

“Conferentiind” domnia sa despre situatia economica din Romania si despre cauzele nivelului inca nemultumitor al investitiilor la noi in tara, a spus, la un moment dat, ca marile companii multinationale cu profil integru ocolesc Romania din cauza nivelului ridicat al coruptiei.

Afirmatiile oficialului Bancii Centrale au avut la baza un subiectiv clasament publicat in “Financial Times”, la inceputul lunii iunie.

Potrivit sursei citate, primele zece companii, pozitionate in topul realizat dupa perceptia in privinta integritatii si atitudinii deschise impotriva coruptiei, sunt: General Electric, Toyota, Microsoft, IBM, Johnson & Johnson, Wal Mart, Berkshire Hathaway, General Motors, Du Pont si Nestle.

Or, in “logica” pripita a domnului Bogza, “toate aceste companii au activitati foarte reduse in Romania, ceea ce arata o perceptie negativa asupra nivelului coruptiei”.

Auzi, citesti si te crucesti! Sa fie domnul Bogza atat de rupt de realitate? Sa n-aiba habar despre marile scandaluri de coruptie si fraude din locurile de bastina ale respectivelor companii? Sa vrea cu tot dinadinsul sa jigneasca in bloc celelalte companii mari prezente in Romania?

In primul rand, viceguvernatorul BNR a omis voit (ar fi si mai grav sa aflam ca habar n-are pe ce lume traieste) ca doua din companiile mentionate in respectivul top - IBM si Microsoft - deruleaza in Romania importante proiecte investitionale, incheind recent parteneriate strategice cu guvernul.

In afara acestei omisiuni, s-ar intelege fie ca restul companiilor multinationale prezente aici tolereaza si incurajeaza... coruptia, fie ca n-au ele insele un profil moral prea... recomandabil.

Oare colosii din industria tutunului, din cea a cimentului, a detergentilor, ca sa dam numai trei exemple, si-au dezvoltat afacerile pe criterii de coruptie, obtinand profituri si cote de piata doar prin intermediul mecanismelor oculte? Oare asta doreste sa se inteleaga domnul Bogza? Nemaivorbind ca, in calitatea sa de viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei, lanseaza - a cata oara? - un

semnal de neincredere tocmai in sistemul pe care il supravegheaza. Desi Société Generale, I.N.G., Raiffeisen Bank sau alte banci straine care nu se regasesc in topul companiilor integre din “Financial Times” au ales, totusi, Romania.

In acest caz, Mihai Bogza si seful sau direct, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, ar trebui sa aduca unele clarificari necesare, deoarece Banca Nationala autorizeaza si supravegheaza bancile comerciale. Nu de alta, dar e greu de crezut ca aceste nume mari de pe pietele financiar-bancare mondiale au acceptat si folosit mecanismul coruptiei din Romania.

De aceea, e uimitoare atitudinea jignitoare a domnului Bogza, care aduce, astfel, prin ricoseu, o grava atingere si credibilitatii companiilor care au crezut in piata romaneasca, au investit si investesc aici si climatului de afaceri din Romania.

Analizand la rece toate datele existente in prezent, nimic nu-l indreptatea pe viceguvernatorul BNR sa emita o astfel de judecata de valoare. Potrivit unui studiu recent, realizat de Bank of Austria Creditanstalt, Romania va beneficia in perioada 2004-2005 de investitii straine directe in valoare de 3,4 miliarde de euro.

Pentru acest an, fluxul investitiilor este estimat la 1,9 miliarde de euro, in crestere cu 46 la suta fata de anul trecut. Companii de renume, percepute de domnul Bogza ca tolerante in fata coruptiei (doar pentru ca nu se regasesc in topul intocmit pe cine stie ce criterii de “Financial Times”), si-au consolidat in acest an pozitia in Romania.

De pilda, Renault a mai investit 134 de milioane de dolari, LG. Electronic - 6,7 milioane de dolari, iar Michelin a investit 6 milioane de dolari.

Tot in 2004, Romania doreste sa atraga mari companii pentru proiecte investitionale in sectorul energetic, telecomunicatii si industria constructoare de masini, iar analistii sunt unanimi asupra faptului ca Uniunea Europeana, prin tari ca Franta, Germania, Austria sau Spania, dar si Statele Unite, vor aduce cele mai mari investitii in Romania.

Investitorii din tarile sus-amintite se afla deja aici, o dovada fiind faptul ca in topul investitiilor straine pe primele cinci locuri se afla Olanda (1,5 miliarde de euro), Franta (1,1 miliarde), Germania (734 de milioane), urmate inca timid de Statele Unite (672 de milioane de euro) si Italia (534 de milioane).

Pe langa faptul ca e greu de crezut ca Mihai Bogza nu cunostea aceste date si mai ales ca nu era la curent cu previziunile marilor agentii de rating din lume privind fluxurile investitionale din Romania, viceguvernatorul aduce, prin declaratiile sale, mari deservicii, descurajand din start intentiile altor companii de a veni la noi in tara.

Desigur, nimeni nu contesta faptul ca si in Romania exista coruptie. Asistam, de altfel, in ultima perioada la un veritabil razboi pe acest “front”, dus si prin intermediul presei, avem chiar si o institutie special creata pentru a se ocupa de fenomen - Parchetul National Anticoruptie. Dar de aici si pana unde a impins lucrurile oficialul BNR este o cale lunga si ciudata.

In fond, Romania nu este un caz izolat, coruptie existand si la case mai mari, si in cealalta Europa, si in Statele Unite. Cu o singura diferenta: acolo, adjunctii mai-marelui trezoreriei americane sau ai guvernatorilor bancilor centrale nu se produc in public, cu declaratii incriminante la adresa situatiei din tarile respective.

Fiind greu de crezut ca, invitat sa se pronunte la masa rotunda organizata de ambasadorul Statelor Unite, domnul Bogza nu s-a pregatit si a improvizat, ramane varianta unei lovituri sub centura, cu substrat politic, aplicata actualului guvern.

Varianta pe cat de nepotrivita, pe atat de periculoasa, din moment ce s-a cerut si s-a obtinut independenta politica a Bancii Centrale, iar domnul Bogza, chiar daca a fost propulsat in functia pe care o ocupa de catre Partidul National Liberal, nu avea si nu are voie sa se exprime politic de la acest nivel. Din mai multe motive.

Orice partid care se afla sau se va afla la guvernare are ca prim obiectiv imbunatatirea climatului economic si a cresterii atractivitatii acestuia pentru investitorii straini. Tocmai pentru a fi capabil sa creasca nivelul de trai, cel care are un impact major pozitiv si asupra actului guvernarii, si asupra electoratului.

Or, chiar si “colorata” politic, sa zicem, in functie de simpatii sau ca intentie de sprijin pentru un partid din opozitie, interventia viceguvernatorului BNR este la fel de daunatoare. Subrezind imaginea si stabilitatea mediului economic si politic (perceput ca generator de coruptie), domnul Bogza a aplicat o lovitura si guvernelor viitoare.

Impresia dupa o declaratie de acest tip, facuta, repetam, nu de un politician sau de un om de afaceri oarecare, ci de un inalt oficial al Bancii Nationale, nu se sterge chiar atat de usor, este luata in considerare de potentialii investitori, analizata, intoarsa pe toate fetele, si poate fi urmata de o lunga perioada de expectativa. De pe urma careia vom suferi cu totii.

Din pacate, domnul Bogza nu se afla la prima gafa de acest gen. Sa ne amintim, de pilda, declaratiile incendiare facute in timpul crizei bancare din Romania, soldata cu rasunatoare falimente bancare. Si atunci oficialul in cauza a ignorat ca rolul Bancii Nationale a Romaniei este de a consolida si supraveghea sistemul bancar pentru a preveni scandalurile in domeniu.

Dar domnul Bogza a ales sa adopte alta atitudine: chiar de pe scarile Bancii Centrale, domnia sa a intaratat deponentii unei banci aflate in dificultate, indemnandu-i sa-si retraga imediat banii, in conditiile in care respectiva banca nu intrase efectiv in procedura de faliment si ducea tratative cu o banca straina pentru rezolvarea problemelor.

Un episod care s-a dorit sa fie dat uitarii, la fel cum s-a dorit uitata si afacerea falimentarii BIR.

Si, pentru ca tot am vorbit despre sistemul bancar, sistem in care dl Mihai Bogza ocupa o pozitie importanta, poate ca ar trebui sa amintitm succint si despre cealalta fateta a falimentelor bancare.

De pe pozitia ocupata, viceguvernatorul BNR a avut si el un cuvant greu de spus in seria ultimelor falimente bancare, acordand gir politicilor monetare considerate de specialisti ca avand efecte devastatoare asupra sistemului.

In urma cu ceva timp, Dan Stelian Marin, fost vicepresedinte al Comisiei de Buget-Finante din Senatul Romaniei, sublinia ca politicile BNR, necorelate cu cele ale Ministerului Finantelor, au condus la efecte nedorite.

Astfel, invocand motive legate de necesitatea “sterilizarii” excesului de lichiditati din economie, BNR a trecut la aspirarea banilor de pe piata, fapt ce a condus la obstructionarea activitatii bancare. O parte importanta din lichiditati a fost “absorbita” in conditiile in care volumul arieratelor depasea cu mult masa monetara, dupa cum reiese si din Raportul BNR pe 1999.

Autoritatea bancara a reusit sa atraga de la bancile comerciale resurse financiare ce depaseau sumele plasate de banci in economia reala cu 10.000 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, banii au fost scosi din economie si pusi la pastrare in trezorerie.

Efectul? Tot mai multe firme au dat faliment, nemaiavand acces la credite bancare, iar bancile au fost nevoite sa renunte la menirea lor, aceea de a credita economia, orientandu-se spre operatiuni speculative.

Cu alte cuvinte, politicile aplicate de BNR si de cei care le-au gandit sunt direct responsabile pentru o parte din relele intamplate in economia romaneasca, pentru falimentul atator firme autohtone, cat si a unui important numar de banci comerciale. In calitatea sa de viceguvernator, domnul Bogza are partea sa de vina, ca si altii.

Numai ca, deocamdata, pe acesti domni de la BNR nu i-a tras nimeni la raspundere pentru cele intamplate. Ca sa nu mai amintim si alte aspecte mai putin generale si mai neplacute, cum ar fi ca de pe urma acestor falimente, cu “complicitatea” BNR, unii au castigat enorm si in conditii nu prea ortodoxe.

Asa ca, pana la urma, declaratiile domnului Bogza, dincolo de deserviciile pe care le aduce Romaniei, ar putea avea si alte substraturi si se naste, pe buna dreptate, intrebarea “ce jocuri face viceguvernatorul?”.