Banca Nationala a Romaniei va datora statului peste 57 de mii de miliarde de lei in contul impozitului pe profit, conform Raportului pe anul 2003 al institutiei. Suma, care nu se regaseste in nici o lista de creante a Ministerului Finantelor, este inregistrata cu titulatura neuzuala „impozit amanat“ si nu are scadenta.
Notiunea „impozit amanat“ provine din standardele internationale de contabilitate, dar nu a fost preluata si in legislatia romaneasca. Ionut Simion, tax manager la PricewaterhouseCoopers, ne-a explicat ca notiunea este atat de complicata incat este putin probabil ca banii sa mai poata fi efectiv incasati.
Practic, conform explicatiilor din raport, „creanta privind impozitul amanat este recunoscuta numai in masura in care este probabil sa se obtina profit impozabil in viitor dupa compensarea cu pierderea fiscala a anilor anteriori si cu impozitul pe profit de recuperat“.
Constantin Mihail, director in cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, ne-a spus ca, pana la acest moment, sumele platite de Banca Nationala in contul impozitului de profit au fost de 1400 de miliarde de lei, iar aceasta dupa ce au fost scazuti peste 200 de miliarde de lei, bani ce reprezentau datorii ale… statului la Banca Nationala.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, ne-a declarat ca banca nu datoreaza in prezent nici un ban statului si ca exista anumite restante financiare datorate unor interpretari ale inspectorilor financiari. Datoria de 57 de mii de miliarde „este o fictiune contabila. Se numeste (impozit - n. red.
) «amanat» pentru ca nu se plateste“, a explicat Vasilescu, precizand ca standardele internationale de contabilitate ar fi utilizate doar pentru conformarea cu solicitarile FMI.
Vasilescu mai spune ca, in cadrul contului de rezultat, ce include operatiunile de combatere a inflatiei, Banca Nationala inregistreaza constant pierderi, in conditiile in care eventualele beneficii „se reporteaza“. Drept urmare, din suma datorata s-a constituit un fond de rezerva, precizeaza Vasilescu.
Acesta arata ca BNR are nevoie de sume echivalente cu 30% din produsul intern brut, pentru a putea duce razboiul cu inflatia, si ca „nu apeleaza la bugetul de stat, desi legea i-ar permite“.
Banca Nationala datoreaza, dupa lege, o cota de 80% a impozitului pe profit, iar de la 1 ianuarie aceasta se va transforma in 80% impozit pe venit. Este drept, modelul economic dupa care functioneaza o banca centrala este diferit fata de al oricarei societati comerciale. Principala diferenta este privilegiul de-a tipari bani, activitate ce presupune „profituri“ fabuloase.
Pe de alta parte, Banca Nationala isi asuma si cheltuieli enorme in contul operatiunilor pe piata valutara si de constituire a rezervelor. Fluctuatiile acestui proces pot marca pierderi temporare, dar si varsaminte peste asteptari la bugetul statului.
Acestea din urma, primite ca mana cereasca de politicienii aflati in campanie electorala, pot compromite exact obiectivul principal al unei banci centrale, respectiv stapanirea inflatiei.
