Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a prezentat saptamana trecuta proiectul de buget pentru anul 2005. Prima impresie: acesta pare croit cu mare grija de Guvern pentru buzunarele romanilor. Prezentat astfel incat sa fie pe placul tuturor, bugetul pe 2005 ascunde gradul de saracie din Romania.

Iata ca, dupa patru ani de crestere a presiunii fiscale, Ministerul Finantelor vine si ne promite mai multi bani in buzunare! Reprezentantii Guvernului sustin ca toti contribuabilii romani - companii si persoane fizice - vor ramane, in buzunare, cu aproximativ un miliard de dolari, ca urmare a reducerii fiscalitatii in 2005.

Aceasta in conditiile in care, in ultimii patru ani, romanii au avut parte de o crestere continua a presiunii fiscale prin introducerea de taxe si impozite, precum si prin majorarea accizelor si a taxelor existente. Este de admirat curajul ministrului Finantelor, care promite romanilor un buget indestulat, dar care va fi si strangulat de obligatiile impuse de FMI si Uniunea Europeana.

Anul viitor, vor scadea impozitele directe, dar se are in vedere cresterea celor indirecte, prin taxe si accize, daca veniturile bugetare luate in calcul nu se vor ridica la nivelul prevazut. Nu ar trebui sa existe urme de indoiala ca acest lucru se va intampla, avand in vedere obligatiile asumate fata de Uniunea Europena in perspectiva aderarii Romaniei.

Subventiile si ajutoarele de stat vor fi eliminate, preturile la produsele energetice vor creste cu o rata mai mare decat rata inflatiei, inclusiv prin majorari de accize, iar reducerea arieratelor din economie va insemna noi eforturi bugetare, deoarece vor induce disponibilizari de personal impuse de necesitatea eficientizarii societatilor nerentabile.

Reducerea cu aproximativ 50%, preconizata pentru 2005, a pierderilor din sistemul energetic, estimate in prezent la peste un miliard de dolari, se va realiza anul urmator, in lipsa fondurilor pentru investitii, prin cresterea preturilor care vor fi suportate de acelasi contribuabil de care vorbeste ministrul Finantelor ca va avea mai multi bani in buzunar.

Dl. Tanasescu prezinta numai partea frumoasa a lucrurilor (doar este campanie electorala) atunci cand le promite romanilor un miliard de dolari in plus in buzunare, dar nu spune si cum vor fi luati inapoi acesti bani la stat dupa formula consacrata deja de Ministerul Finantelor.

Este mult mai usor si rapid sa bagi mana in buzunarul contribuabilului decat sa gasesti solutii pentru stimularea activitatii economice, care sa aduca venituri suplimentare la buget.

Chiar daca proiectul de buget pentru 2005 se vrea un stimulent pentru cresterea economica pentru anii viitori, acesta este restrictionat de performantele economiei reale si de obligatiile asumate fata de FMI si UE pentru indeplinirea indicatorilor macroeconomici.

Lipsa investitiilor din economia reala face ca aceasta sa nu poata sustine un echilibru macroeconomic stabil, care sa permita reducerea fiscalitatii la nivelul tarilor din UE. Masurile de reducere a fiscalitatii la nivelul societatilor comerciale sunt insuficiente pentru a stimula interesul investitorilor straini pentru Romania.

Faptul ca peste acestea se suprapun problemele legislative si cele legate de coruptie face ca Romania sa nu fie deocamdata o locatie cautata de capitalul strain. Acest lucru se va resimti in continuare in deficitul de cont curent estimat, pentru 2005, la 5,4% din PIB, in conditiile in care se estimeaza o crestere economica de 5,3%.

Practic, in lipsa stimulentelor pentru investitorii straini, tensiunile din economie si pretul reducerii inflatiei se vor acumula in deficitul de cont curent cu riscul ca deficitul comercial sa se mareasca din ce in ce mai mult, in conditiile in care capitalul autohton este insuficient pentru a sustine nevoile de investitii ale economiei nationale.

Cresterea tintei de inflatie de la 6% la 7% pentru anul 2005 este determinata de previziunile sumbre cu privire la influenta pretului petrolului asupra cresterii economice la nivel mondial, dar reprezinta si o influenta a cheltuielilor angajate de Guvern ca urmare a solicitarilor si presiunilor efectuate de diferite categorii sociale pentru cresterea salariilor.

Toate fondurile acordate de Guvern sub forma de ajutoare, salarii sau pensii isi vor produce efectele asupra inflatiei anul viitor.

Tenta sociala care a fost data bugetului de anul viitor - 30% din cheltuielile bugetare sunt reprezentate de programele sociale - este in mod evident impusa de cursa electorala. Aceasta se face in detrimentul stimularii economiei reale, care este singura ce poate oferi garantia cresterii nivelului de trai.

In mod cert, cresterea nivelului de trai nu se poate realiza cu ajutoare pentru caldura sau cu 3% in plus la pensii, ci prin stimularea efectiva a activitatii economice.