Evaluata la 15,5 milioane euro de PriceWaterhouseCoopers, Bursa de Valori Bucuresti aduce in buzunarele societatilor de brokeraj (SSIF) cate 235.000 euro

Coincidenta! Din 2005 intermediarii(SSIF-uri) trebuie sa-si majoreze capitalul social si pot utiliza, in loc de cash, actiunile detinute la bursa.

In vederea fuziunii cu Rasdaq, Bursa se pregateste sa-si schimbe statutul juridic, din institutie de interes publlic in societate pe actiuni, iar raportul de evaluare a fost comandat tocmai in acest scop.

Brandul Bursei de Valori a fost estimat la 15,5 milioane euro, o valoare de peste 3 ori mai mare decat activul net de 5 milioane euro (sistemul de tranzactionare Arena a fost apreciat la 1,6 milioane euro) si de peste 15 ori mai mare decat profitul obtinut de institutie in 2003 (1 milion euro).

Luand in considerare cele 68 de societati de brokeraj active, zestrea pe care acestea o vor detine primind actiuni la bursa este de 235.000 euro.

Mai mult, nu va fi vorba de o fuziune in cuplu, ci de o adevarata troica ceea ce va face ca potentiala avere a brokerilor sa creasca, marea majoritate a SSIF-urilor fiind actionare si la Rasdaq iar o parte dintre ele si la Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu.

In acest moment societatile de brokeraj au prins in contabilitate doar cele 10 milioane lei aferente participarii la capitalul social al Rasdaq. In urma evaluarii pietei secundare si a BMFMS dupa modelul BVB, valoarea actiunilor detinute insa va fi mult mai mare, posibil peste 5-600.000 euro.

O gura de oxigen pentru intermediari

Evaluarea burselor soseste la momentul oportun: prin noua lege a pietei de capital, o societate de brokeraj "full-service" va trebui sa-si majoreze capitalul social la 730.000 euro pana in 2006. Grosul acestor bani ar putea veni insa prin includerea in capitalul social a pachetelor de actiuni detinute la bursa.

In acest fel, societatile mici scapa de insomnii: nu mai trebuie sa fuzioneze pentru a opera pe piata. Mai mult, primesc gratuit o dota de cateva sute de mii de euro astfel incat nu vor mai aduce de acasa decat ceva "maruntis"(cam 100.000 euro) pentru a avea acces la toate operatiunile.

Se pare ca primele discutii pe marginea destinului viitoarei entitati rezultate din fuziunea BVB-Rasdaq-BMFMS (societate inchisa sau listata) s-au incheiat in coada de peste si vor fi reluate dupa fuziunea propriu-zisa. Brokerii au convenit ca actionariatul bursei sa nu primeasca "intrusi" (doar SSIF-urile sunt acceptate) iar limita maxima de detinere a fost fixata la 5% din actiuni.

"Piata de capital deruleaza in prezent cinci proiecte concomitent, intre care si fuziunea BVB- BER- BMFMS. Ar fi inoportun sa lansam tot acum un al saselea proiect, respectiv declararea Bursei de Valori ca soccietate de tip deschis.

Cred ca trebuie sa ne concentram asupra incheierii proiectelor demarate si ceva mai tarziu sa analizam oportunitatea listarii", spune Siminel Andrei, presedintele Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare(ANSVM).

In privinta demutualizarii Burse de Valori, comunitate brokerilor s-a fragmentat in mai multe cercuri de interese. Pe de o parte, cercul restrans al celor interesati ca pe termen lung sa poata "controla" deciziile din interiorul organizatiei prin autoritatea pe care o au asupra membrilor actuali.

Cei mai multi brokeri l-au desemnat pe Andrei Siminel ca fiind exponentul aceste frractiuni a comunitatii. Pe de alta parte, un grup de brokeri al caror lider de opinie ad-hoc a devenit presedintele ELDA Invest, Adrian Manaila, sustine demutualizarea pentru "obtinerea unui pret corect al actiunilor pe care fiecare SSIF le va primi prin transformarea BVB in societate pe actiuni".

Un alt grup, format din reprezentantii SSIF-urilor ce apartin grupurilor financiar - bancare sau bancilor comerciale, pare sa fie in prezent pe post de moderator in aceste divergente de opinii.

Cum SSIF-urile detinute de banci reprezinta mai mult de 15% din actionariatul viitoarei societati pe actiuni BVB, devine foarte importanta opinia acestora pentru inclinarea balantei in favoarea uneia din cele doua tabere.

Care sunt avantajele cotarii actiunilor bursei? In primul rand, surse noi de finantare, apoi, un plus la capitolul imagine. Companiile sunt tentate sa se listeze pe piatele dezvoltate datorita marketingului mai bun si costurilor mai mici.

Pentru a le pastra, pe langa necesitatea reducerii comisioanelor de tranzactionare (80% din venituri vin de aici), bursa romaneasca trebuie sa investeasca serios in sistemul informatic si in promovare pentru a tine pasul cu rivalele din regiune. Banii necesari pot veni din vanzarea unor pachete de actiuni (oferte publice primare) ori din emiterea de obligatiuni.

Afaceri cu actiunile burselor

Gandite initial ca asocialtii non-profit, detinute de brokeri, bursele au tendinta sa se transforme in societati pe actiuni. Prin demutualizare caile spre finantare sunt deschise. In Europa, primul pas l-a facut bursa din Stockolm in 1993; au urmat bursele din Helsinki (1995) si Copenhaga (1997). Sunt listate bursele din Australia, Hong Kong, Grecia, Germania, Anglia, etc.

Este interesant ca actiunile acestora s-au dovedit cat se poate de profitabile pentru investitori. O actiune a bursei germane care se tranzactiona dupa cotare (februarie 2001) cu 39 euro, crescuse in martie 2002 la 50 euro. Similar, actiunile bursei din Londra urcasera in intervalul februarie 2001-mai 2002 de la 2,75 la 4,8 lire strline.

Cea mai mare lovitura au dat-o insa cei care au mizat pe actiunile bursei australiene: in numai 4 luni (octombrie 1998-februarie 1999) actiunile sale crescusera de 4 ori, de la 4 dolari australieni, la 16.

Dilemele listarii

Brokerii ar trebui sa joace doua roluri in aceeasi piesa: si actionari si operatori in piata. In primul caz, vor sa obtina dividende mari, in cel de al doilea, costuri de operare cat mai mici. Cum nu este posibil sa obtina satisfactie in ambele situatii, vor trebui sa opteze pentru combinatia optima.

Oricum, problema listarii se va repune mai tarziu, dupa fuziunea BVB-Rasaq si preluarea Bursei din Sibiu. In nici un caz mai devreme de 2005.

Marius Plugaru, director executiv Ieba trust, membru in Comitetul Bursei

"Verde" pentru investitii

Fuziunea va permite pastrarea capitalului romanesc al bursei (pietele mici risca sa fie inghitite). Investitorii vor primi un semnal pozitiv: lichiditatea va creste, promovarea si supravegherea vor fi mult mai eficiente.

Theodor Ancuta, presedinte BMFMS

Diversificarea actionariatului

Pe termen lung, listarea actiunilor bursei este cea mai viabila solutie. Dupa cum o demonstreaza tarile din regiune tendinta este de demutualizare si de diversificarea actionariatului (patrunderea alaturi de societatile de brokeraj a unor actionari "potenti"financiar).

Sergiu Oprescu, presedinte BVB

Cat "costa" o bursa cotata?

O evaluare a posibilei capitalizari a BVB poate pleca de la o comparatia cu emitentii din sectorul bancar. Cele trei banci au o valoare a indicatorului PER anualizat intre 14 si 28 . Daca vom compara cursurile de tranzactionare cu valoarea activului net obtinem valori de circa 3-4 ori mai mari ale cotatiilor.

Raportul de evaluare al BVB indica un activ net corectat de circa 5 milioane euro in timp ce profitul anualizat depaseste 1,5 milioane euro. Considerand un PER de 15 obtinem o valoare a capitalizarii de circa 22,5 milioane euro. Daca ne raportam la valoarea cu care este cotat activul net bancar pe piata rezulta o capitalizare de circa 17,5 milioane euro.

Adevarul poate fi undeva la mijloc, adica 20 milioane euro.

Alin Brendea, director de operatuni Prime Transaction

Listarea ar rezolva conflictele de interese

"De obicei, demutualizarea a fost urmata de deschiderea catre alti investitori care au devenit actionari si chiar de listarea sau auto-listarea la bursa. Exista numeroase studii si analize care demonstreaza avantajele unei asemenea strategii la care au apelat burse cu traditie - London Stock Exchange, Chicago Mercantile Exchange, Australian Stock Exchange si multe altele.

In cazul BVB, avantajele unei auto-listari sunt extrem de importante, de aceea sunt un partizan "militant" al acestei idei.

Enumar cateva dintre acestea: rezolvarea conflictului de interese pe care intermediarii il au prin disocierea celor doua calitati ale intermediarilor - de actionari si clienti ai BVB; lansarea unui mesaj de incredere in mecanismele pietei de capital catre alte companii; capacitatea de-a atrage capital mai repede si mai ieftin pentru proiectele viitoare - BVB este angrenata intr-un amplu proces de

investitii legat de consolidarea pozitiei pe piata si nu in ultimul rand cred ca autolistarea ar consacra BVB ca o institutie moderna, capabila sa opereze intr-un mediu concurential si dupa aderare."

Adrian Manaila, presedinte ELDA Invest