Ionut Balan

Competitivitate la emigratie

de Ionut Balan     Jurnalul National
Joi, 4 noiembrie 2004, 0:00



Cine poarta vina pentru subperformantele economiei romanesti? Tehnologia, managementul sau amestecul statului?
Topul mondial al competitivitatii a fost intors in ultimele saptamani pe toate fetele. Au predominat abordarile tip "partea plina a paharului" care subliniau ca dezinflatia, imbunatatirea accesului la credite si deficitul bugetar prudent au determinat un salt de 12 pozitii pe scara competitivitatii macroeconomice, pana pe locul 63.
Iar investitiile straine directe au permis castigarea a 20 de locuri in ierarhia competitivitatii companiilor, pana pe pozitia 56. Asta face ca Romania sa se situeze, conform indicelui global de competitivitate, pe locul 57 din 104 de economii supuse la test – adica, mai degraba in "jumatatea goala".

Surprinzator este altceva. Ani de zile s-a cultivat ideea ca Romania n-are cum sa atinga performantele altor candidate la Uniunea Europeana, fiindca tehnologia de pe vremea bunicii nu ne permite cresteri de competitivitate comparabile.

Privind insa atent spre subindicii topurilor, se observa ca in privinta transferului de tehnologie Romania se afla si inaintea Lituaniei, si a Poloniei, tari din primul val de aderare. In schimb, cand vine vorba de coruptie, de respectarea contractelor si legilor, Romania pierde repede contactul cu plutonul si ajunge in jurul locului 70.

Dupa care, la transparenta actului de guvernare, la plati informale pentru factori publici de decizie si la spalarea de bani in afara sistemului bancar, cade pe locul 90. Perceptia managerilor privind povara fiscala arunca Romania pe pozitia 102 din 104.

Asadar, tehnologia e de vina ori managementul si amestecul statului? Managerii dau vina pe fiscalitate. Premierul Nastase nu se lasa mai prejos si spune ca a venit momentul ca utilajele importate sa demonstreze ca permit fabricarea unor marfuri de calitate, care pot fi vandute pe alte piete. El considera ca echilibrul bugetar nu poate fi realizat decat in masura in care productia creste.

Oricine ar fi de vina, economia subterana ori coruptia, caci asta inseamna de fapt "platile informale pentru factori publici de decizie", cert este ca mediul ostil determina oamenii sa plece in tari conduse de alti politicieni, in slujba altor manageri. Topul migratiei fortei de munca este exact pe dos fata de cel al competitivitatii.

Dintre putinele repere recente existente merita remarcate prognozele economistului polonez Witold M. Orlowski. Acesta anticipeaza ca statele cu cele mai mici PIB-uri pe locuitor si cele mai reduse salarii – Romania si Bulgaria – vor contribui intre 2000 si 2010 cu 54%-55% la totalul muncitorilor din Europa Centrala si de Est care vor lucra in Europa de Vest.

Cum Bulgaria este insa o tara mica, romanii vor constitui grosul (37%-38% din total). Apropo de marime, Polonia va asigura aproape un sfert din valul migrationist (22%-24%), dar asta nu-i o tragedie cand ai o populatia cat a Romaniei, Bulgariei si a tarilor baltice la un loc.

In fine, Ungaria, Cehia si Slovacia vor furniza fiecare 4%-5% din suma de muncitori, Lituania si Letonia cate 3%-4%, pana se ajunge in jurul unui singur procent la statele din fruntea topului competitivitatii: Estonia si Slovenia.

Clasamentul competitivitatii confirma de altfel aprecierile polonezului: Romania se plaseaza pe locul patru la "exodul de creiere", cu trei pozitii peste nivelul din 2003. E clar ca lipsa de organizare si amestecul politicii in economie sunt explicatiile numarului urias de romani care lucreaza pentru Bill Gates.

Si cat de departe suntem de pretul corect – o economie rationala, bazata pe mecanismele pietei libere, pe concurenta onesta, pe legi si reguli egale pentru toti, pe economisirea resurselor, pe libertate, dar si pe disciplina – observam cu tristete cand ne gandim ca fruntasele plutonului membrilor estici ai UE au pornit restructurarea si privatizarea furnizorilor de utilitati publice in secolul

trecut. Noi am inceput privatizarea sectorului energetic cu un cincinal mai tarziu. Abia in mileniul trei au anuntat si comunicatele oficiale de la Bucuresti ca statul nu mai este cel mai mare actionar din economie, dar progresul nu se simte si in viata de zi cu zi.

Toate acestea seamana mai mult a inceput, decat a sfarsit de tranzitie. Pana nu se desprind capusele si lipitorile politice de pe arterele cu bani publici, Ministerul Finantelor va fi vesnic flamand, iar ghiuleaua pensiilor va atarna tot mai greu la buget.

Asta e situatia, indiferent ca o numim "capitalism de cumetrie", cum a facut-o seful statului sau "economie de piata functionala", cum a zis Comisia Europeana.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


82 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by