Adrian Vasilescu

Vremuri grele

de     Jurnalul National
Luni, 8 noiembrie 2004, 0:00



Unde ne aflam astazi fata de 1990 – momentul in care am inceput sa masuram tranzitia? Fara indoiala ca, atunci, in 1990, noul timp al schimbarii ne-a surprins nepregatiti. Trecutul, prin vechile reflexe ce au supravietuit in noi, a continuat sa ne influenteze pasii. Ne-a fost greu, mai ales, sa depasim principalul handicap al societatii romanesti: dezorganizarea muncii.
Si inca suntem departe de rezolvarea problemei. Din cauza ca munca a continuat sa fie organizata anapoda, in contrasens cu mersul lumii, cu nevoile oamenilor, au fost risipite resurse. Si, in loc de belsug, am cules saracie. Din toti pomii salbatici pe care i-am vazut crescand haotic: inflatie dramatica, crize valutare, depreciere nervoasa a leului, dobanzi explozive si multe altele.

Treptat, din 2000 incoace, a inceput sa fie fortata iesirea din capcanele trecutului. Acum trecem iar prin vremuri grele. Societatea romaneasca isi organizeaza intrarea in normalitate, lucru mult mai complicat decat gestionarea crizelor din anii 1990-1999.

Optiunea pentru intrarea in normalitate, posibila in actuala etapa, implica mai ales raspunsuri optime la provocarile unei economii tot mai deschise. Practic, intram in viitor. Dupa multe ezitari, dupa multe esecuri, a fost pus in functiune un sistem integrat de piete libere. Un sistem capabil sa transmita intreprinderilor semnale privind consumurile, personalul, folosirea resurselor, preturile.

E insa nevoie de multe reglaje pentru ca orologiul pietei sa arate ora exacta. Acum, potrivit obisnuintei, intreprinderile statului inca dau fuga la Guvern si-i cer sa le suplimenteze ratia sociala. Daca societatea va intelege importanta abolirii unui atare tip de comportament, curand aceste intreprinderi vor porni sa caute solutii de supravietuire. Si le vor gasi.

In conditii concurentiale, desigur.

Piata valutara este unul dintre exemplele edificatoare ale binefacerilor competitiei deschise. Avem, in sfarsit, o piata valutara vie, functionala, fluida, capabila sa asigure un curs de echilibru la nivelul impacarii cererii cu oferta. E normal, in noile conditii, ca Banca Nationala sa-si reduca frecventa interventiilor pe piata valutara.

Pentru a lasa cursul sa se indrepte spre un nou nivel de echilibru. Nu putem aspira sa intram in Uniunea Europeana si, mai departe, sa aderam la euro decat cu un curs stabil pe o piata flexibila.

Pe piata monetara, dobanzile au fost si ele reasezate pe criterii economice. Recentul comunicat al BNR, care anunta o noua reducere a dobanzii de interventie, a cincea din acest an, ne da motive sa speram ca inflatia va fi stabilizata pana la sfarsitul anului sub 10 la suta.

Am ajuns chiar la o tendinta evidenta catre echilibrarea relativa a puterii de cumparare a banilor. Leul a devenit o moneda relativ stabila, care incepe sa se intareasca. Acum e timpul ca romanii sa inteleaga un mare adevar. Si anume ca, peste tot acolo unde exista initiativa, apare si capitalul. Creditul se inmulteste si se diversifica.

Societatea acumuleaza, incepe sa dispuna de un capital care se imparte intre o economie tezaurizata, tinuta in asteptare, si fonduri a caror apa benefica trece prin canalele sectoarelor active, in special sub forma de credit. Peste trei milioane de romani au luat credite de consum. Procesul, care e la inceput, va cunoaste o extensie ce va face din consum un tren rapid al cresterii economice.

In sfarsit, leul isi arata coltii fata de euro si fata de dolarul american. In plan real, aprecierea se accentueaza. In plan nominal, socurile din zilele trecute vor fi atenuate. Dar e posibil sa vedem in continuare cum preturile produselor comercializabile la nivel international vor creste mai incet decat preturile produselor necomercializabile.

Deoarece, in mod natural, productivitatea muncii creste mai rapid in prima grupa de produse. In economia reala, tendinta de apreciere a leului va conduce la accelerarea restructurarii economiei romanesti tocmai in sensul cresterii mai rapide a sferei serviciilor fata de cea a productiei de bunuri.

O astfel de restructurare va grabi cu siguranta procesul armonizarii structurii economiei romanesti cu cerintele Uniunii Europene. Iata unul dintre motivele pentru care renunta Banca Nationala la politica de interventie sistematica pe piata valutara. Pentru a proteja tocmai acest tip de restructurare.

S-ar putea sa intervina un efect secundar advers: o scadere a competitivitatii exporturilor romanesti? Competitivitatea nu poate fi mentinuta artificial, prin interventii sistematice ale bancii centrale. Ea depinde in primul rand de productivitate. Or, restructurarea amintita se bazeaza pe cresterea mai rapida a productivitatii in sectorul produselor comercializabile international.

E drept ca, la noi, multi economisti vad stimularea exporturilor exclusiv prin... deprecierea leului fata de euro si dolar. Pe termen scurt, un astfel de stimulent a avut efect. Nu este insa de asteptat ca efectul sa actioneze pe termen lung. E deja nevoie de alte masuri pentru redresarea exporturilor.

De aici incolo, timp indelungat, numai munca performanta si investitiile eficiente vor constitui acel stalp de rezistenta pe care se vor sprijini cresterea economica si explozia exporturilor.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


98 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by