Guvernul a decis, in şedinţa de miercuri, 29.12.2004, suspendarea pentru o perioadă de 90 de zile a Ordonanţei de Urgenţă privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanţe fiscale asupra societăţilor Rafo şi Carom Oneşti.
Executivul a luat această decizie pentru a reevalua impactul pe care măsurile cuprinse in actul normativ respectiv le au in plan economic şi social, precum şi pentru a clarifica litigiile juridice rezultate.
"Totodată, prin aprobarea programului de guvernare pe perioada 2005-2008 au apărut unele neconcordanţe intre angajamentele asumate prin acestea şi unele reglementări aprobate anterior, ceea ce conduce la necesitatea corelării lor cu noile cerinţe", se arată in comunicatul Guvernului.
Guvernul aminteşte că in practica legislativă s-a mai recurs la procedura suspendării unor acte normative.
La jumătatea lunii noiembrie, fostul Guvern a aprobat o ordonanţă de urgenţă care prevede transferul către AVAS a creanţelor fiscale deţinute de Ministerul Finanţelor Publice, la 31 octombrie 2004, la Rafo şi Carom, reprezentand impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri fiscale, inclusiv accesoriile aferente acestora, in vederea
recuperării.
Conform actului normativ, AVAS prelua şi creanţele deţinute la cele două societăţi de Direcţia Vămilor Iaşi.
Potrivit preşedintelui AVAS, Mircea Ursache, valoarea totală a creanţelor preluate este de circa 15.000 miliarde lei, din care aproximativ 8.000 miliarde lei reprezintă datoriile Carom.
Premierul Adrian Năstase a explicat, la acea dată, că decizia Guvernului privind datoriile bugetare acumulate de societăţile Rafo şi Carom, ambele din Oneşti, s-a bazat pe principiul că pentru cele două unităţi trebuie stabilit acelaşi regim ca şi cel aplicat, anterior, in cazul Petromidia şi SNP Petrom.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, in noiembrie, că dacă Alianţa PNL-PD va ciştiga alegerile, una dintre primele măsuri va fi anularea ordonanţei privind datoriile Rafo Oneşti, considerand că actul normativ pune in pericol integrarea Romaniei in Uniunea Europeană prin faptul că "legalizează un furt".
Rafo: istoria unei datorii neplatite
Documentar de Sorin Serb
Numele celor două rafinării se leagă de cel al lui Corneliu Iacobov, vicepreşedinte PSD din Bacău şi piesă de bază in reţeaua de afaceri a partidului in Moldova. La vremea ştergerii datoriilor, Corneliu Iacobov pretindea că nu mai are nici o legătură cu firma care a preluat RAFO pentru a evita falimentul.
Nici pană astăzi poliţia şi parchetul nu au reuşit să identifice patronul rafinăriei.
Decizia ştergerii datoriilor a fost luată la inceputul lunii noiembrie, deşi memorandumul incheiat cu Fondul Monetar Internaţional consideră că falimentul ar fi fost singura modalitate acceptabilă in cazul Rafo, iar Uniunea Europeană avertizase că această decizie va inăspri negocierile de aderare.
Argumentele guvernului
Guvernul era decis să treacă peste aceste avertismente. Principalul argument al guvernului Năstase pentru a explica această decizie a fost cel social - in cele două societăţi lucrează peste 4.000 de persoane.
In plus, prin menţinerea Rafo pe piaţă, chiar aşa, cu datorii de 500 de milioane de euro, s-ar asigura mediul concurenţial in acest domeniu.
Guvernului Năstase a explicat că decizia are un caracter social
Nu era prima dată cand statul renunţa la sume importante datorate de Rafo şi Carom.
Rafo Oneşti a beneficiat in 1999 de o eşalonare pe 5 ani a unei datorii de 600 de miliarde. Au urmat scutiri, inlesniri la plată sau eşalonări fără efect insă deoarece rafinăria nu a funcţionat.
Rezultatul - in 2001, datoriile au fost transformate in acţiuni, iar in 2004 ministerul de finanţe a cerut intrarea in reorganizare judiciară pentru că societatea nu işi indeplinise graficele de eşalonare.
Privatizarea Rafo Oneşti a inceput, prin ordonanţă de urgenţă, in urmă cu trei ani iar ştergerea datoriilor, susţinea cabinetul Năstase, făcea parte din reforma energetică.
Condiţiile aderării la UE
La inceputul lunii decembrie, Uniunea Europeană a stabilit că Romania şi Bulgaria pot semna un tratat de aderare primăvara viitoare.
Insă condiţiile de monitorizare au devenit mai dure, fiind posibil ca aderarea să fie amanată in cazul in care nu se rezolvă printre altele, şi problema ajutorului de stat.
Tot atunci Uniunea Europeană a transmis guvernului că orice ajutoare de stat acordate din septembrie, acest an, sunt considerate ilegale de Uniunea Europeană vor trebui rambursate după aderare.
Mai mult chiar, Romania va trebui să dea explicaţii in legătură cu ordonanţa prin care erau şterse datoriile de la Rafo şi Carom.
