Relansarea relatiilor economice romano-ruse si abordarea fara complexe a relatiilor politice bilaterale au constituit “bagajul” de dorinte pe care l-a adus cu sine ieri, la Moscova, presedintele Romaniei, Traian Basescu, aflat in prima sa vizita oficiala in Federatia Rusa.

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a spus aseara presedintelui Traian Basescu - in timpul intrevederii de la Kremlin - ca spera in stabilirea unor relatii personale bilaterale “deschise si consolidate”, transmitindu-i “felicitari pentru cistigarea alegerilor”. Liderul de la Kremlin a remarcat ca, in ultimii ani, romanii si rusii “au reusit sa treaca peste dificultatile lor”.

Putin a insistat asupra faptului ca la baza consolidarii relatiilor bilaterale se afla “nu doar tratatul de prietenie semnat in 2003, dar si cresterea politicii schimburilor comerciale”. La rindul sau, presedintele Traian Basescu i-a multumit lui Putin pentru invitatia de a veni la Moscova: “Am acceptat cu placere si cu respect invitatia dumneavoastra”.

Seful statului roman i-a transmis omologului sau rus ca doreste ca, in timpul mandatului sau la Cotroceni, sa fie “unul dintre prietenii europeni ai Federatiei Ruse, un presedinte care sa poata fi sunat si care sa sune oricind”.

Traian Basescu i-a spus in mod direct lui Putin: “Sint convins ca vom gasi resursele sa privim relatiile bilaterale la viitor; trecutul reprezinta o realitate, dar tara mea vrea sa priveasca spre viitor”.

DELEGATIE.

Alaturi de presedintele Traian Basescu, in vizita sa la Moscova, s-au aflat oameni de afaceri reprezentind companii importante din Romania: Dinu Patriciu (Rompetrol), Gabriel Comanescu (Upetrom 1 Mai - Ploiesti), Tudor Constantin (Cooper Cameron Sterom - Cimpina), Gabriel Coconea (Transgaz SA Medias), Paul Tudor (Fortus - Iasi), Corneliu Leu (Uzinexport), Adrian Popescu (Artrom Slatina), Andrei

Menhardt (Silvarom), Nicole Ciornai (Luk Oil Downstream), Constantin Bostina (Bursa Romana de Marfuri). In delegatia oficiala, care a zburat la Moscova cu o aeronava BAC 111 din cauza ca Boeingul prezidential se afla in revizie, a fost inclusa si Elena Udrea, consilier de stat.

Exportatorii romani nu sint interesati de Rusia

Prabusirea Pietei Comune a fostelor tari socialiste, tensiunile politice legate de pactul Ribbentrop-Molotov si de recuperarea tezaurului trimis la inceputul secolului trecut in Rusia tarista, chestiunea datoriei legate de investitia romaneasca de la Krivoi Rog, lipsa investitiilor masive rusesti pe piata romaneasca si, nu in ultimul rind, taxele vamale au facut ca balanta schimburilor

comerciale ale Romaniei cu Rusia sa fie dezechilibrata. Importam masiv din Rusia, in principal produse petroliere si gaze naturale. Aproximativ 6,8% din importurile romanesti vin din Rusia, in schimb exporturile s-au oprit la 97 milioane de dolari, potrivit statisticilor oficiale de la Bucuresti.

Legatia comerciala a Rusiei a avansat cifra de 120 de milioane de euro pentru importurile Rusiei din Romania, dar, oricare ar fi suma, dezechilibrul schimburilor comerciale este clar in favoarea Rusiei, care exporta la noi de 18 ori mai multa marfa decit reusim noi sa trimitem pe piata rusa.

Atasatul comercial rus se mira

Caderea exporturilor catre Rusia este surprinzatoare, mai cu seama in conditiile unei traditii de schimburi comerciale puternic dezvoltate in vremea comunismului. “Romania exporta anual in Rusia marfuri in valoare de 2 miliarde ruble transferabile, din care vreo 500 de milioane de ruble reprezentau valoarea exporturilor de utilaj petrolier.

Acum nu mai vorbim de volum mare de exporturi”, ne-a declarat Mark Abarsalin, atasatul comercial al Federatiei Ruse la Bucuresti. E drept ca atit Romania, cit si Rusia s-au orientat puternic spre cucerirea pietei europene. Dezechilibrul comercial al schimburilor cu Rusia este atribuit lipsei de interes a exportatorilor romani, spune Abarsalin.

“Exporturile au crescut anul trecut pina la 120 milioane euro, de la vreo 40, cit erau in 2003. E totusi prea putin. Eu nu cred ca firmele romanesti sint interesate serios in piata rusa, cu tot imensul sau potential de absorbtie. La noi sint marfuri din toata lumea, ce gasesti la Londra sau la Paris poti sa cumperi la Moscova.

Asta inseamna ca este si competitie dura in piata”, precizeaza atasatul comercial al Federatiei Ruse. El isi sustine afirmatia cu exemple de relansare a exporturilor de catre investitori rusi, intrati in Romania sau straini. “Dupa ce am cumparat uzinele Alor din Oradea, am exportat alumina pe piata rusa.

Numai dupa ce o firma ruseasca a cumparat uzina, alumina a devenit produsul numarul unu de export spre Rusia. Dupa ce un investitor turc a cumparat fabrica Arctic, acesta a exportat frigidere in Rusia. Asta e marfa numarul doi ca volum de export”, a adaugat Abarsalin.

Exemplu negativ: ARO Cimpulung

“Piata ruseasca e foarte competitiva, sint insa bani si daca o marfa e de calitate, se vinde. Exportatorii trebuie sa fie mai curajosi, mai energici si chiar agresivi, dar seriosi”, spune atasatul comercial al Rusiei la Bucuresti. El da un exemplu negativ in care o firma romaneasca nu a onorat comenzi platite in avans. “Am semnat un contract pentru 3.

000 de sasiuri cu ARO din Cimpulung, am dat banii in avans si am primit doar 150 de bucati. Asta nu e in ordine”, a spus Abarsalin.