de Gheorghe Cercelescu

Bani buni si bani rai

de Gheorghe Cercelescu     Adevarul
Marţi, 1 martie 2005, 0:00



In economie bate vantul schimbarilor. Furtuna produce insomnii celor care pana acum dormeau linistit, pentru ca, spuneau ei, "merge si asa". Piata insa incepe sa-i contrazica. Leul se scumpeste. Cu aceeasi cantitate de lei poti cumpara mai multi dolari sau euro. Aprecierea in termeni nominali a monedei nationale ar trebui sa fie un motiv de satisfactie.

Pentru ca puterea de cumparare creste atat pe piata interna, cat si pe cea externa. In realitate, fortificarea leului produce mai mult necazuri decat bucurii. Iar o asemenea reactie arata, o data in plus, cat de slab pregatita este economia romaneasca pentru integrarea in Uniunea Europeana.

Aprecierea leului nu e rezultatul unor performante deosebite ale economiei, care este inca insuficient restructurata. Nu e nici isprava Bancii Nationale, care, daca si-ar fi propus asa ceva, ar fi cunoscut un esec pe cat de costisitor, pe atat de periculos. Deoarece piata, care stie cum merge economia, nu ar fi crezut intr-un leu mai puternic.

Iar incercarile bancii centrale de a forta aprecierea leului prin vanzari de valuta ar fi dus, in scurt timp, la pierderea rezervelor internationale. Fenomenul este rezultatul unor intrari masive de valuta, care au depasit cu mult oferta de lei existenta pe piata. Cand o marfa este ceruta intr-o cantitate mai mare decat ofera producatorul, pretul acelei marfi creste.

Asa s-a intamplat si cu leul, care se cumpara si se vinde ca orice alta marfa. Nivelul-record al intrarilor de capital strain din 2004 se explica indeosebi prin faptul ca, anul trecut, a inceput, cu mare intarziere, privatizarea sectorului energetic.

Meritul nu este al Bucurestiului, ci al Bruxellesului, care a conditionat acordarea statutului de economie de piata functionala si respectarea calendarului de aderare a Romaniei in 2007 de privatizarea Petrom. Accelerarea pregatirii economiei romanesti in vederea marelui salt in necunoscut, care este integrarea in piata unica europeana, va atrage in continuare importante capitaluri straine.

In Romania nu intra insa numai bani "buni", care se duc in economie si creeaza locuri de munca, ci si bani "rai", care vin pentru castiguri facile din actiuni speculative pe dobanda, pe cursul de schimb sau pe amandoua. Daca investitiile directe sunt incurajate, cele de portofoliu sunt descurajate.

Este inca nestearsa amintirea teribilei crize financiare produse in 1997 de banii "fierbinti" in Asia de Sud-Est. Banca Nationala a folosit - in perspectiva trecerii in curand la o noua etapa in liberalizarea pietei de capital, care va permite strainilor sa-si deschida conturi in lei - toate instrumentele pe care le are la indemana pentru a preveni intrari importante de capital speculativ.

Reducerea interventiilor bancii centrale pe piata valutara, pentru a face cursul de schimb mai putin predictibil si a taia astfel din elanul banilor "fierbinti", a produs insa nemultumiri in mediile de afaceri, indeosebi printre exportatori. Reactia producatorilor romani era previzibila. Aprecierea nominala a leului i-a pus in fata adevarului, care este extrem de dureros.

Cel mai tare tipa exportatorii si au dreptate. Multi dintre ei produc in lohn. Daca intri intr-o intreprindere de confectii, constati ca pana si ata este importata. Singura sursa de profit a exportatorilor care produc in lohn este mana de lucru ieftina. Nimeni nu s-a ostenit sa-si apropie si un alt atu. Nici nu ar fi avut motive sa faca un asemenea efort.

Multa vreme, BNR a jucat rolul de moasa comunala: cum se intepa un exportator intr-un cost mai ridicat, hop si banca sarea sa-l oblojeasca cu o depreciere a leului. Balanta comerciala se echilibra, in schimb se dezechilibra populatia, care - datorita cresterii preturilor, ca urmare a deprecierilor monetare - trebuia sa scoata din buzunar tot mai multi bani pentru a-si satisface nevoile zilnice.

Acum leul se apreciaza, ceea ce face ca, fara voia cuiva, sa creasca salariile. Iar exportatorii asista uluiti cum dispare treptat singurul lucru care ii face competitivi pe pietele externe - mana de lucru ieftina. Piata a inceput sa restructureze in profunzime economia.

Aprecierea leului obliga producatorii sa abandoneze prima treapta de competitivitate si sa urce spre nivelurile superioare, ale calitatii si inovatiei. Exista producatori si exportatori romani care au demonstrat ca se poate ajunge la performanta. Cei care insa nu vor reusi vor fi scosi de pe piata, dar nu numai de un leu mai puternic, ci si de concurenta straina tot mai aspra.

Liberalizarea totala, de la 1 ianuarie 2005, a comertului mondial cu textile si confectii, sectoare ce reprezinta aproape o treime din exporturile romanesti, ar putea da o grea lovitura exportatorilor nostri, care vor fi mai mult expusi concurentei produselor provenite din China sau India, tari cu o forta de munca mult mai ieftina decat cea a Romaniei.

Costurile sociale ale actualei etape in restructurarea economiei se anunta ridicate. Dar numai dupa ce vom avea o economie cu adevarat de piata nu vom mai fi nevoiti sa plecam in Spania sau Italia pentru a castiga mai bine.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


95 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by