Fondurile PHARE au atras in ultimii ani o serie de capuse care au pus la punct sisteme complicate de drenare a banilor comunitari. Organismul de control al modului in care sunt folosite fondurile europene, OLAF, a aratat cu degetul Romania pentru cateva cazuri flagrante, dar mai sunt destule aspecte necercetate in domeniu.

Controlul calitatii produselor alimentare a fost un punct sensibil in negocierile de aderare a Romaniei la UE. Acesta este motivul pentru care atat autoritatile romane, cat si responsabilii europeni l-au trecut pe agenda de prioritati.

Si, pentru ca lucrurile sa evolueze rapid, au fost aprobate mai multe proiecte PHARE si au fost alocate milioane de euro, bani nerambursabili, pentru ca legislatia romana sa fie pusa in acord cu cea comunitara, specialistii din domeniu sa fie pregatiti, iar laboratoarele unde se fac analize privind calitatea alimentelor sa fie apte pentru a fi acreditate in conformitate cu regulile europene.

Fiind vorba de foarte multi bani, interesele unor oameni din bransa nu au intarziat sa apara. De altfel, la modul general, se vorbeste foarte des despre deturnarea unor fonduri comunitare de catre persoane aflate in imediata apropiere a puterii, oricare ar fi aceea.

De cele mai multe ori insa este greu de deslusit cum sunt drenati bani din aceste programe pentru ca oamenii care se ocupa de asa ceva au grija sa acopere circuitele prin care se misca fondurile. O sa va prezentam in continuare un caz care ridica multe semne de intrebare privind modul in care s-a derulat un program PHARE in domeniul controlului calitatii alimentelor.

Proiect ambitios

In anul 2000, reprezentantii mai multor institutii publice cu atributii in domeniul controlului calitatii alimentelor si al sanatatii populatiei s-au adunat si au elaborat un proiect privind controlul calitatii in domeniul alimentar pe care l-au inaintat spre aprobare forurilor comunitare. Domeniul fiind de maxima importanta, s-a decis finantarea proiectului in perioada 2001-2004.

Programul a purtat numele "PHARE RO 0006.09 – Consolidarea sistemelor de control al calitatii produselor agroalimentare”. Din Comitetul de Coordonare au facut parte, printre altii, in calitate de Coordonator din partea romana a proiectului, fostul ministru al agriculturii Petre Daea care la momentul inceperii derularii programului era doar secretar de stat.

Coordonator al proiectului din partea europeana a fost desemnat belgianul Albert d’Adesky, care fusese ales pentru ca se ocupase de infiintarea Autoritatii Sanitar-Veterinare din Belgia.

Hop si CALITA

Ceea ce este interesant inca de la inceput in acest program este ca in Comitetul de Coordonare a fost cooptat si un reprezentant al CALITA, un Centru privat de instruire a specialistilor din industria alimentara. Ba mai mult, una dintre cele trei componente ale programului se adreseaza direct CALITA.

Astfel, potrivit Raportului intocmit la finalul programului, a doua componenta "Proiect de Asistenta Tehnica RO0006.09.02 - Sprijin pentru promovarea in continuare a activitatilor Centrului CALITA”, cu un buget de 185.300 euro, realizat in perioada 20.11.2001-septembrie 2002, se adreseaza direct centrului de instruire amintit. Pana aici totul pare in regula.

Este evident ca formarea unui corp de specialisti era absolut necesara. Totusi, atunci cand mai multi reprezentanti din industria alimentara au solicitat Centrului CALITA sa faca inspectii in cateva zeci de unitati din domeniu, raspunsul reprezentantilor Centrului de instruire a fost stupefiant.

Ei au comunicat ca sunt gata sa puna la dispozitia doritorilor un pachet de servicii cum ar fi crearea unui site al CALITA care, au estimat ei, ar costa aproape 10.000 de euro, un pret exorbitant potrivit specialistilor IT. Aici trebuie sa precizam ca pentru crearea acestei pagini de Internet a fost solicitata finantare si prin programul PHARE amintit, dar nu s-a facut nimic.

Site-ul nu este actualizat din iulie 2000. In plus, nici un contact cu CALITA nu este activ pe pagina de web. Din pachet mai facea parte si distributia, contra cost, a propriei publicatii, revista CALITA, precum si administrarea unei baze de date pentru care primise finantare din acelasi fond PHARE.

Pana la urma, Centrul CALITA, care este patronat de o firma privata din Bucuresti, New Systems, a instruit specialistii pe bani europeni, dupa care i-a pierdut. Din cauza ca nu s-au putut obtine contracte de consultanta, cei mai multi dintre ei au plecat spre alte firme concurente.

Dotarea laboratoarelor

O alta componenta a Programului RO0006.09 a fost achizitionarea de echipamente de laborator pentru trei laboratoare sanitar-veterinare, cu un buget de un milion de euro. Potrivit proiectului initial, unul dintre obiective era identificarea si dotarea a sase laboratoare care sa fie aduse la standardele necesare acreditarii in conformitate cu normele UE.

Intrebata de ce nu s-a respectat obiectivul initial referitor la dotarea celor sase unitati, Marisanda Piriianu, coordonator PIU/PHARE al acestui program din partea Ministerului Agriculturii, ne-a declarat: „Atunci s-au transmis aproximativ 150 de chestionare la laboratoarele din Bucuresti si din tara.

Coordonatorii programului au facut evaluari si au fost selectate cinci unitati care sa beneficieze de echipamente noi. Ulterior au ramas doar trei pentru ca s-a considerat ca celelalte doua pot indeplini cu usurinta criteriile pentru acreditare, in timp scurt”.

Pana la urma au primit echipamente Directiile Sanitar-Veterinare din Cluj si Constanta, precum si Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara din Bucuresti. Nici de aceasta data obiectivul propus nu a fost atins. Din milionul de euro alocat pentru echipamente s-au cheltuit aproximativ 850.000 de euro, dupa cum rezulta din datele furnizate de laboratoarele care au primit aparatura noua.

Marisanda Piriianu spune ca nu-si aminteste toate amanuntele legate de acest program, dar spune ca banii au fost cheltuiti legal si ca exista documente cu care se justifica folosirea fondurilor.

Foarte probabil ca asa stau lucrurile, insa intre timp, pentru ca nu au fost cumparate echipamente de toti banii alocati de UE, cheltuielile au fost facute din fonduri bugetare. Acreditarea trebuie facuta, si inca repede. Este una dintre conditiile pe care Romania s-a angajat sa o respecte in cadrul capitolului Agricultura, in negocierile de aderare la Uniunea Europeana.

Proiecte de viitor

Proiectul PHARE a fost conceput in asa fel incat sa fie lasate portite pentru obtinerea unor suplimentari a fondurilor.

Astfel, la sfarsitul lunii martie a anului trecut, cu mai putin de doua luni inainte de expirarea programului, conducatorul proiectului, belgianul Albert d’Adesky, s-a adresat Agentiei Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (AVSA) pentru incheierea unui protocol de colaborare in baza caruia sa solicite suplimentarea fondurilor cu 450.000 de euro si prelungirea programului RO0006.09.

Presedintele AVSA, Liviu Harbuz, a respins colaborarea pe motiv ca majoritatea obiectivelor propuse de belgian erau deja realizate sau nu erau de competenta AVSA.

Costel Stroescu, Saptamana Financiara