Publicitatea guvernamentala nu s-a acordat in functie de audienta televiziunilor si a cotidianelor. Ziarele si posturile de top au primit adesea mai putini bani de la guvernul Nastase decit nume din esalonul secund, ca B1 TV, Prima TV, �Gardianul� sau �Independent�.

Conform unui document pus in circulatie de executivul condus de Tariceanu, 15 dintre ministerele guvernului Nastase au cheltuit, direct sau prin regii si alte foruri din subordine, aproape 66 de milioane de euro pentru diferite campanii guvernamentale, in perioada 2000-2004.

Conform unei monitorizari Alfacont referitoare la cheltuielile brute, principalul beneficiar al campaniilor este PRO TV, cu incasari de 5.516.907 euro. Daca pozitia PRO TV este justificata, fiindca postul este lider de piata pe segmentul comercial al publicului, surprinde aparitia pe locul al doilea a canalului Prima TV, cu 5.493.747 euro.

Antena 1, principalul rival al PRO TV, se afla cu mult in urma, cu 2.135.484 euro. Iar B1 TV, un post care nu face rating decit cu �Nasul�, sta si el mai bine decit canalele populare, ca Acasa TV, cu 1.685.382 euro.

Si in cazul presei scrise, in top apar ziare prietenoase cu PSD, dar cu tiraje mici, ca �Gardianul�, �Curentul� sau �Independent�. Fondat abia in mai 2002, primul cotidian mentionat a reusit sa primeasca peste 106.000 euro, la rate card (tarif brut), numai de la ministerele de pe lista lui Tariceanu.

Adica mai mult decit ziare de tiraj, ca �Evenimentul zilei�, care a beneficiat doar de 27.000 de euro reclama guvernamentala, sau �Jurnalul national�, care a primit aproximativ 46.000. �Curentul� a obtinut, in schimb, peste 96.000 de euro.

�Gardianul�, �Curentul� sau �Independent� nu-si fac publice tirajele oficial, prin Biroul Roman de Audit al Tirajelor. Conform mai multor surse de pe piata media, aceste titluri vind insa mai putin de 10.000-15.000 de exemplare. (Iulian Comanescu)

Cifrele comunicate de Alfacont nu reprezinta banii efectiv incasati de mass-media de la guvernul Nastase. Fata de ele, practica include anumite discount-uri, in functie de volumul consumat, dar acestea sint la fel de secrete ca si tirajele mici.

Cu toate acestea, statistica de mai sus reprezinta doar investitia directa a ministerelor mentionate in ziarele si televiziunile cu popularitate mai mica, dar bunavointa mai mare. Sume foarte mari de bani s-au scurs prin intermediari ca Tarom, Petrom, Nuclearelectrica.

Tariceanu a raspuns in locul lui Nastase

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a obtinut, acum doua zile, dupa sapte luni de asteptare, documentele referitoare la publicitatea guvernamentala. Totul a pornit de la o cerere inaintata la inceputul lui august 2004, in baza Legii nr. 544 pentru liberul acces la informatie. Fiindca guvernul Nastase nu a dat curs cererii, in termen legal de 30 de zile, CJI a dat in judecata executivul.

Prima infatisare s-a desfasurat pe 25 septembrie 2004, iar instanta a dat pe loc verdictul: executivul trebuie sa ofere documentele solicitate. Si guvernul, si CJI au inaintat totusi recurs, ultimul pentru ca hotarirea nu includea data pina la care pot fi facute publice documentele.

A urmat schimbarea de putere, iar guvernul Tariceanu si-a manifestat deja intentia de a oferi celebra hirtie secreta referitoare la Nastase si documentele aferente. La infatisarea din februarie, la proces, avocatii ambelor parti au cerut aminarea datorita unei intelegeri la care se ajungea in afara procesului. Acesta se va stinge de la sine, fiindca nu mai are obiect.

Pe linga adresa cu caracter de secret de serviciu care stipula ca publicitatea guvernamentala trebuie avizata de premierul Nastase, CJI a mai obtinut o a doua adresa secreta, in care acelasi semnatar, Eugen Bejinariu, afirma ca �datele solicitate sint necesare pentru a putea asigura negocierea unor preturi corespunzatoare�.

Conform unui borderou de corespondenta obtinut de CJI, adresa a fost distribuita la mai toate ministerele si agentiile guvernamentale. Curios este insa faptul ca mari ministere consumatoare de reclama, precum cel al Culturii, cel al Muncii si cel al Transporturilor, nu au reactionat in nici un fel la adresa secreta parafata de Bejinariu.

Din documentele intrate in posesia CJI rezulta ca au raspuns, in schimb, o serie de agentii guvernamentale gen Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, Administratia Nationala a Rezervelor de Stat sau Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale.

Aproape toate agentiile mentionate au trimis mesaje pline de stima si consideratie, in care au afirmat ca nu au cheltuieli de publicitate incluse in bugetele proprii.

Ieri, CJI afirma ca lipsa documentelor poate insemna doua lucruri: gestionarea neglijenta a activitatii guvernului sau distrugerea documentelor. (Iulian Comanescu, Vlad Iorga)

"Guvernul actual are vointa politica de a nu folosi banii publici pentru a controla presa"

Premierul Calin Popescu-Tariceanu a venit ieri in parlament, in calitate de deputat, pentru o declaratie politica legata de controlul presei prin intermediul publicitatii de stat.

El a afirmat ca, dintr-o situatie intocmita de cancelaria primului-ministru la solicitarea unui cotidian central, rezulta ca fondurile cheltuite de ministere si institutiile din subordinea guvernului pentru publicitate de stat, de la inceputul anului 2000 si pina la sfirsitul lui 2004, depaseste 65 de milioane de euro.

�Sint preocupat in mod real de modul in care sume de bani atit de mari pot fi utilizate de institutiile statului in relatia cu presa. Cita vreme nu exista o reglementare clara, corectitudinea utilizarii banilor publici depinde prea mult de absenta sau de prezenta vointei politice.

Guvernul actual are vointa politica de a nu folosi banii publici pentru a controla presa�, a declarat Tariceanu, de la tribuna Camerei Deputatilor.

El a mai afirmat ca, in cel mai scurt timp, se va crea un grup de lucru format dintr-un reprezentant al guvernului, reprezentanti ai societatii civile si ai organizatiilor de media care sa realizeze un sistem de impartire a fondurilor destinate publicitatii de stat.

Un proiect de lege in acest sens va fi trimis parlamentului, pina atunci executivul urmind sa prezinte public, in mod regulat, modul in care sint utilizate fondurile pentru publicitate ale ministerelor si celorlalte institutii.

Rapoartele externe au sanctionat aceasta problema

Gestul premierului, de a se prezenta in fata parlamentului pentru o declaratie facind uz de calitatea sa de deputat, este fara precedent. In plus, faptul ca Tariceanu a tinut sa abordeze tema publicitatii de stat a stirnit o oarecare nedumerire.

In incercarea de a clarifica lucrurile, la scurt timp dupa alocutiunea primului-ministru purtatorul de cuvint al guvernului a emis un comunicat in care incearca sa limpezeasca ratiunile acestui demers.

�Premierul Calin Popescu-Tariceanu considera ca problema publicitatii de stat trebuie rezolvata rapid si eficient deoarece treneaza de foarte multa vreme.

Rapoartele externe - inclusiv Raportul de tara al Comisiei Europene - au sanctionat aceasta problema. Nerezolvarea acestei probleme intr-un mod transparent ar fi generat noi semne de intrebare si critici referitoare la Romania.

In plus, Calin Popescu-Tariceanu s-a angajat politic in campania electorala si ulterior sa garanteze libertatea presei ca institutie care certifica soliditatea democratiei�, se spune in comunicat.

�Libertatea presei si relatia institutiilor statului cu presa reprezinta un subiect mult prea important ca sa nu fie abordat in parlament�, mai afirma purtatorul de cuvint al executivului. (Adriana Tomasevici)

Explicatii, explicatii...

Adrian Nastase nu a fost informat in legatura cu bugetele de publicitate ale ministerelor si institutiilor aflate in subordinea lor, si, in consecinta, nu si-a dat acordul in legatura cu vreun contract de publicitate de stat. Acest lucru a fost sustinut ieri de Eugen Bejinariu, contactat telefonic de �Evenimentul zilei�.

In aceasta calitate, Bejinariu a semnat o adresa, datata 6 ianuarie 2004, in care se preciza: �Toate ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale, precum si institutiile sau agentii economici aflati in subordinea, in coordonarea sau autoritatea acestora, vor incheia contracte de publicitate pentru anul 2004 numai dupa prezentarea bugetelor aferente si a

contractelor corespunzatoare in vederea obtinerii acordului prealabil al domnului Adrian Nastase�.

Eugen Bejinariu: �Ce, era sa ma bat cu ei?�. Desi recunoaste autenticitatea documentului, Bejinariu ne-a declarat ca informatiile respective nu au mai ajuns niciodata la Adrian Nastase.

�Am trimis aceasta adresa la ministere pentru ca am vrut sa cunosc care sint bugetele de publicitate ale acestor institutii pentru a-l informa pe domnul premier Adrian Nastase.

Nu am primit insa aceste informatii pentru ca ministerele nu mi le-au trimis. Ce, era sa ma bat cu ei? Nici n-am mai insistat pentru ca izbucnise deja scandalul in presa�, ne-a declarat Bejinariu.

Despina Neagoe, fostul purtator de cuvint al guvernului, a confirmat aceasta ipoteza. �N-am avut nici o centralizare a bugetelor de publicitate. Premierul nu este ordonator de credite. Ministerele si-au derulat bugetele de publicitate in mod independent�, ne-a declarat Despina Neagoe.

Dan Ioan Popescu: �Am fost obligati de lege sa publicam anunturi de privatizare�. Unul dintre ministerele in subordinea caruia se aflau institutii ce aveau prevazute bugete de publicitate era Ministerul Economiei si Comertului (MEC).

Fostul ministru, Dan Ioan Popescu, ne-a declarat ieri ca a primit adresa respectiva de la Secretariatul General al Guvernului si a transmis-o catre societatile din subordinea MEC.

�Secretarul general al MEC a transmis aceasta adresa si probabil, de la secretar general (al MEC - n.r.) la secretar general (al guvernului - n.r.), s-au transmis datele respective�, a precizat fostul ministru.

Dan Ioan Popescu spune ca trebuie sa se faca o distinctie clara intre publicitatea acordata de aceste societati pentru a-si face reclama si publicitatea acordata in baza legislatiei in vigoare. �Noi, cind am scos la privatizare PETROM-ul, am fost obligati prin lege sa publicam in presa anuntul de privatizare.

La fel s-a intimplat si cu Distrigaz Sud si Distrigaz Nord�, a spus Popescu. �Trebuie cerute de la fiecare societate in parte costurile de publicitate si verificat daca acestea s-au incadrat in limitele bugetare�, a adaugat fostul sef al MEC.

Miron Mitrea: �N-am informat, nu era treaba ministerului�. La rindul sau, fostul ministru al transporturilor, Miron Mitrea, ne-a declarat ca nu a informat Secretariatul General al Guvernului in legatura cu bugetele de publicitate pentru ca �nu era treaba ministerului�. �Nu se ocupa ministerul de aceste lucruri.

Era problema companiilor�, a spus Mitrea.

(Silviu Sergiu)