Angajamentele asumate de Romania in relatia cu FMI incep sa dea batai serioase de cap actualului guvern. Unii sindicalisti intra in greva pentru a-si apara interesele amenintate de organizatia mondiala, altii apeleaza la tertipuri ce dau peste cap socotelile Executivului. Sindicalistii se plang ca obligatiile ce trebuie indeplinite sunt "de proasta calitate", iar puterea explica: asa vrea UE.

Salarizarea este principala tema de disputa intre guvernant si oamenii muncii, deoarece FMI a impus un plafon de 4% pentru cresterile salariale. Multe dintre cele 72 de societati monitorizate de Fond au descoperit insa tertipuri de depasire a acestui plafon, ajungand la cresteri de pana la 10%.

Nu este si cazul Postei Romane, ai carei lucratori au fost nevoiti sa intre in greva, lunea trecuta, pentru a beneficia "cinstit" de sporuri similare celor primite de colegii lor mai ingeniosi.

Potrivit lui Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical, cauza acestei situatii poate fi gasita in angajamentele asumate de Romania pe parcursul anilor trecuti.

Angajamente "de proasta calitate", spune el, in timp ce ministrul de Finante, Ionut Popescu, sugereaza ca ele au fost acceptate sub presiunea UE in conditiile in care situatia economica din Romania nu mai avea nevoie de o asemenea "asistenta".

  • Unele angajamente asumate de Romania in fata FMI au fost "de proasta calitate"
  • Companiile monitorizate de FMI fenteaza plafonarea salariilor
  • FMI este prea sever
  • Romania vrea acord cu FMI post-aderare
  • Acordul cu FMI cerut in mod expres de UE
  • Deficitul bugetar, mai aproape de nivelul cerut de FMI