Industria miniera, fara luminita la capatul tunelului

de     Saptamana Financiara
Luni, 25 aprilie 2005, 0:00



Dintre ortacii disponibilizati, doar cativa au reusit sa scape de somaj, chiar daca autoritatile au cheltuit zeci de milioane de euro pe salarii compensatorii. Suma exacta nu o mai stie nimeni sau "e secreta", dupa cum afirma unele companii miniere contactate de reporterii SFin. Dar nu aceasta ar fi problema daca s-ar fi cheltuit macar cu folos.

De exemplu, dupa disponibilizarile din Valea Jiului, din 1997, doar un singur miner-somer a reusit sa porneasca o afacere viabila. In plus, de-a lungul ultimilor ani, doar 1% din mineri au fost recalificati.

Anul de gratie 1997
O mare parte din sectorul minier a fost "ingropat", guvernul considerand, la momentul respectiv, ca aceasta nu mai are viitor. Asa ca au fost disponibilizati peste 20.000 de mineri, care s-au trezit in fata celei mai mari dileme din viata: intre 6 si 20 de salarii medii pe economie. Ce sa faca ei cu banii? Unii i-au baut, altii i-au investit la FNI si doar cativa au pornit o afacere.

Pana la urma, un singur miner a reusit in lupta cu economia de piata.

Anul de gratie 2002
Multe dintre minele care n-au fost inchise in 1997 au patit-o in 2002. De data aceasta, guvernul a avut la dispozitie un studiu realizat de firma de consultanta Arthur Andersen. Potrivit acestuia, executivul avea o singura solutie, inchiderea minelor neperformante, dar in trei variante: imediata, in etape sau pe masura ce isi epuizeaza resursele.

Din declaratiile celor implicati atunci in problema reiese clar ca studiul a nemultumit pe toata lumea, inclusiv pe oficialii guvernamentali. In primul rand, nu s-a luat in calcul impactul socio-economic pe care l-ar avea inchiderea mineritului, mai ales in nordul tarii.

Arthur Andersen s-a limitat la a recomanda executivului sa acorde minerilor disponibilizati 3.000 de dolari salarii compensatorii sau 100 de dolari lunar timp de trei ani, daca minerul nu-si gaseste loc de munca. Nimic despre reintegrarea lor sociala.

Dar cum poate un miner care sta la bloc in Cavnic, de pilda, sa-si cumpere un tractor, sa lucreze pamant ori sa creasca animale? Unde sa le tina? Mai ales ca in centrele miniere din Maramures, dezvoltate ca si colonii muncitoresti, astfel de activitati sunt greu de abordat. Si nici zona nu este una agricola.

Anul de gratie 2005
Au mai ramas doar 45.000 de mineri. Potrivit intelegerilor cu FMI, anul acesta trebuie sa "dispara" 5.100. Fondurile alocate de la buget pentru plata salariilor compensatorii se ridica la 690,6 miliarde lei. Adica fiecare om ramas fara loc de munca va avea la dispozitie 3.500 de euro sa-si refaca viata.

Acum exista insa ceva abordari noi. Una ar fi ca disponibilizarile se fac „la cerere": aproximativ 1.000 de salariati de la Minvest Deva, 200 de la Moldomin, 200 de la Cuprumin si alti aproape 1.000 de la minele din Valea Jiului.

Stimulente "anti-somaj
A doua noutate se refera la Programul de Stimulente Financiare. Astfel, antreprenorilor locali din zonele miniere afectate de restructurare li se acorda sume totale de peste 5 milioane de dolari, cu conditia sa instruiasca si sa angajeze someri. Cam 960 de dolari/an/loc de munca nou. Prin acest program au fost deja angajate 6.500 de persoane ramase fara slujbe.

Centre de afaceri
Proiectul mentionat cuprinde si programe destinate intreprinzatorilor - credite, consultanta si proiectul Centrelor cu spatii pentru afaceri. Deja s-au incheiat contracte pentru servicii de microcreditare in toate cele cinci mari zone miniere din tara - 2.081 microcredite in valoare totala de 4.443.300 dolari.

In cadrul celui de-al doilea program - Sprijin pentru Intreprinzatori - s-au incheiat contracte cu firme specializate in toate regiunile miniere. Pana acum s-au deschis 624 de firme si au primit asistenta 11.054 someri, ceea ce a condus la crearea a 6.185 locuri de munca.

Ultimul program - Centre cu spatii pentru afaceri - s-a concretizat prin construirea a zece cladiri in toate zonele miniere, in vederea transformarii acestora in centre de afaceri. La ora actuala functioneaza aproximativ 50 de afaceri.

Cazul Moldomin
La SC Moldomin Moldova Noua (exploatare de cupru) lucreaza in prezent 1.100 salariati. Dintre acestia, 200 de mineri au primit deja preavizele. In aceste conditii, liderii sindicali au tras un semnal de alarma: lipsa de personal ii va obliga sa lucreze in contradictie cu toate normele de protectie a muncii, care prevad un minimum de doua persoane la un loc de munca.

In 1997 situatia era chiar mai rea. O statistica realizata la Moldova Noua arata ca, la primul val de disponibilizari, 1.117 mineri si-au pierdut slujbele, iar anul urmator inca 709. Din totalul de 1.826, in mod cert numai sase persoane si-au deschis propria afacere. Ceilalti ori au plecat in zonele de origine, ori au cheltuit pur si simplu banii.

Cum s-au descurcat altii
@ In Olanda s-a mers pe ideea reconversiei... minelor: le-au transformat in ciupercarii
@ Polonia a alternat restructurarea cu privatizarea si imbunatatirea managementului
@ Anglia a terminat-o cu mineritul in proportie de 100%, recalificand fiecare salariat in parte
@ Ucraina si Rusia au facut aceleasi greseli ca tara noastra; nu s-a reusit nici acolo rentabilizarea industriei miniere

Gabriela Bunea, Edward Pastia






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


184 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by